Inspecția Judiciară s-a autosesizat și îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, din cadrul Curții de Apel Pitești, cel care a stabilit de curând că existența Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu este justificată, anunță Mediafax. În susținerea hotărârii date pe 7 iunie, magistratul a invocat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021.
Într-o încheiere prin care a fost admisă contestația formulată de o asociație de proprietari din Argeș, care a reclamat un magistrat, judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești, a arătat că:
”Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.”
În aceeași încheiere din 7 iunie, judecătorul piteștean mai arăta că, în baza aceleași decizii a CJUE, ”urmează ca procurorul să-și decline competența de soluționare a cauzei, iar la stabilirea competenței vor fi excluse dispozițiile art. 88 (indice) 1 din Legea 304/2004”.
Dispozițiile excluse sunt următoarele:
Articolul 88^1:
- În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane.
- În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
- Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prezentei legi.
- Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.
Pe 8 iunie, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție functionează constituțional în raport cu decizia din 18 mai a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, instanţele naţionale nu pot înlătura normele constituționale în aplicarea principiului supremației dreptului european, a mai arătat CCR. Prin hotărârea instanței de contencios constituțional a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
