Prevederile din proiectul Legii privind statutul magistraților, conform cărora ”dacă se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcţie”, nu sunt constituționale și încalcă și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Este opinia judecătorului Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, cuprinsă într-un punct de vedere pe care acesta l-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției. Magistratul atrage atenția că o interdicție de acest gen nu se aplică membrilor Guvernului și nici parlamentarilor. ”Prin punctul de vedere comunicat CSM și Ministerului Justiției nu se dorește apărarea torționarilor, ci respectarea deciziilor CCR pe care le-am indicat în acel punct de vedere”, a precizat judecătorul Ovidiu Galea.
Articolul 230 alin. 1, 2 și 4 din proiectul Legii privind Statutul magistraților din România are următoarea formulare:
Art. 230.
(1) Înaintea numirii în funcţie, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor sunt obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au dat declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt obligate să dea această declaraţie în termen de 30 de zile de la această dată.
(4) Dacă în urma verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcţie.
În punctul său de vedere prin care atrage atenția asupra neconstituționalității soluției legislative propuse în acest articol, magistratul orădean a invocat atât decizii ale Curții Constituționale a României, cât și ale CEDO. ”Și Curtea Europeană a susținut că este disproporționat ca într-o societate democratică (în cazul României, de mai bine de 32 de ani) să fie trase la răspundere persoane pentru presupuse fapte săvârșite în perioada unui regim nedemocratic, fiind necesară o gestionare corespunzătoare a „moștenirii” acestor regimuri, întru respectarea drepturilor omului”, a arătat judecătorul Galea.
Magistratul orădean este de părere că, dacă într-adevăr mai sunt ex-ofițeri ai fostei Securități în magistratură, acest text de lege ar putea fi un mijloc de șantajare pentru unii dintre aceștia.
Referitor la hotărârile instanței de contencios constituțional, magistratul Tribunalului Bihor a invocat, printre altele, Decizia nr. 1569/07.12.2010, prin care Curtea Constituțională a stabilit: ”Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii, (…) scopul acesteia nu îl reprezintă îndepărtarea lor din anumite funcţii publice sau împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în astfel de funcţii”.
”Actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora, iar scopul acesteia nu îl reprezintă îndepărtarea lor din anumite funcţii publice sau împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în astfel de funcţii”, arăta CCR.
Judecătorul Galea s-a referit și la Decizia nr. 433 din 2013, prin care Curtea Constituțională, în analizarea dreptului magistratului la pensia de serviciu în raport cu perioada cât judecătorul sau procurorul a profesat, a statuat că ”pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională, justiției”.
De precizat că judecătorul Ovidiu Galea, la intrarea prin concurs în magistratură, a informat oficial că în anul 1989, timp de două luni, a fost angajat ca ofițer stagiar în Serviciul de Contraspionaj al fostei Securități. În aceste condiții, nu i-a fost refuzată intrarea în profesia de magistrat. Cu toate acestea, CNSAS solicită în instanță constatarea calității de fost ofițer de Securitate a magistratului bihorean. Curtea de Apel București a decis în favoarea CNSAS, dar procesul va continua cu recursul declarat la ÎCCJ.
”Prin punctul de vedere comunicat CSM și Ministerului Justiției nu se dorește apărarea torționarilor, ci respectarea deciziilor CCR pe care le-am indicat în acel punct de vedere. Cea mai recentă, Cauza Isărescu, arată că este neconstituțional să mai ceri declarații de neapartenență sau necolaborare, iar alte decizii acolo arătate explică foarte clar că legislația actuală privind deconspirarea Securității nu urmărește eliberarea din funcție a foștilor ofițeri“, a precizat judecătorul Ovidiu Galea, la solicitarea BihorJust.
Punctul de vedere a fost trimis CSM și Ministerului Justiției pe 3 august. Între timp, Guvernul a aprobat proiectele Legilor Justiției și le-a trimis spre examinare și votare în Parlament.
PRECIZARE: Punctul de vedere al judecătorului Ovidiu Galea a fost publicat, în premieră de luju.ro.
DOCUMENT – Punctul de vedere al judecătorului Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, privind neconstituționalitatea soluției legislative propuse în textul art. 230 alin. 4 din Proiectul Legii privind Statutul magistraților din România:
