Jurisprudență | Acțiune în constatare. Valoarea probatorie a certificatului de moștenitor

În conformitate cu dispozițiile art. 1133 alin. (1) noul C. civ., certificatul de moștenitor face dovada în privința a două aspecte: a) calitatea de moștenitor; b) calitatea de proprietar a moștenitorilor asupra bunurilor transmise prin moștenire. Dacă primul aspect este comun și reglementării din Legea nr. 36/1995 [art. 118 alin. (1)], cel de al doilea reprezintă o noutate, având în vedere că, sub auspiciile normei citate, practica judiciară și doctrina deciseseră că certificatul de moștenitor nu constituie un titlu de proprietate care să poată fi opus terților (a se vedea D. Chirică, Succesiuni, p. 472).

Sub acest aspect, noua reglementare este destul de clară, certificatul de moștenitor făcând dovada drepturilor transmise prin succesiune, iar, în cazul nașterii unei stări de indiviziune, a cotei-părți de drepturi din succesiune care se cuvine moștenitorilor. Din acest punct de vedere, este incontestabil că certificatul de moștenitor devine, lato sensu, un titlu de proprietate, care constată îndeplinirea condițiilor titlului de proprietate stricto sensu, așa cum este acesta identificat de art. 557 alin. (1) noul C. civ. ca fiind moștenirea legală sau testamentul.

Prin decizia civilă nr. (…)/A/21.04.2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. (…)/208/2020, s-a respins cererea de apel formulată de către apelantul-reclamant P. A. împotriva sentinței civile nr. (…)/15 noiembrie 2021, pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. (…)/208/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. C. S. B. J., având ca obiect acțiune în constatare.

Deliberând asupra apelului civil de față, tribunalul a constatat că, prin sentința civilă nr. (…)/15 noiembrie 2021, Judecătoria Caransebeș a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P. A., invocată de pârâtul A. C. S. B. J.; a respins  acțiunea formulată de reclamantul P. A.,  în contradictoriu cu pârâtul A. C. S. B. J.,  ca neîntemeiată; a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, și a obligat reclamantul la plata către pârât a sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta A. C. S. B. J., prima instanță a reținut că promovarea oricărei acțiuni în justiție presupune îndeplinirea a patru cerințe esențiale: formularea unei pretenții, dovedirea unui interes (legitim, născut, actual și personal), probarea calității și capacității procesuale a părților.

Aceste cerințe sunt cumulative, iar sarcina de a proba îndeplinirea lor, revine părții care are poziția procesuală de reclamant, neîndeplinirea oricăreia dintre ele paralizând declanșarea sau continuarea acțiunii civile.

În principiu, prin calitate procesuală activă se desemnează identitatea dintre persoana care figurează în proces în calitate de reclamant și cel care este titularul dreptului afirmat.

În concret, reclamantul a solicitat recunoașterea calității de membru composesor și ca asociația pârâtă să îl ia în evidență în registrul de drepturi composesorale, depunând un certificat de moștenitor după defunctul R. M..

Prin urmare, instanța a constatat  că reclamantul are calitate procesuală activă să solicite recunoașterea calității de membru composesor și ca asociația pârâtă să îl ia în evidență în registrul de drepturi composesorale, însă motivele invocate privind calitatea sa de moștenitor al unui membru composesor vor fi analizate pe fondul cauzei.

 Pe fondul cauzei, instanța a reținut că din Certificatul de moștenitor nr. …/2020 eliberat de BIN C. M. rezultă că reclamantul este moștenitorul defunctului R. M., decedat la data de 08.12.1929, reținându-se că în masa succesorală a acestuia se afla și cota de ½ părți de la poziția … din anexa … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007, respectiv suprafața de 9,04 ha pădure și 6 ha pășune.

Din anexa nr. …, poziția … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007 (f. …) rezultă că în favoarea numitului S. S. a fost reconstituit dreptul de proprietate în cotă de 1/1 în calitate de moștenitor al defuncților R. M. și S. G..

 De asemenea, prin procesul-verbal nr. …/2007 încheiat de Comisia locală de fond funciar B. la data de 29.01.2007 (f. …) s-a dispus invalidarea cererii nr. …/1998 formulată de P. E., care este antecesoarea reclamantului P. A..

În drept, conform art. 51 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, Comisia Județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Potrivit art. 53 din Legea nr. 18/1991, (1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Potrivit art. 54 din Legea nr. 18/1991, (1) Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în cap. III. (2) Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.

De altfel, potrivit art. 27 din H.G. nr. 890/2005, (3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile. (4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestație se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Instanța a constatat că antecesoarea reclamantului, P. E.,  a primit un răspuns la cererea adresată Comisiei Locale de Fond Funciar B. în sensul invalidării acesteia, răspuns pe care nu l-a atacat prin formularea unei contestații adresate Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Caraș-Severin, care este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, conform art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991.

Or, instanța a reținut că dacă s-ar admite acțiunea reclamantului și s-ar recunoaște calitatea acestuia de membru composesor după defunctul R. M., s-ar eluda dispozițiile legii fondului funciar privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea A. C. S. B. J., cât timp nu a fost validată cererea antecesoarei reclamantului, P. E. și nici nu a fost contestată această hotărâre a comisie locale.

Prima instanță a reținut că reclamantul se prevalează de modificările legislative aduse legii nr. 1/2000. Astfel, reclamantul arată că, în forma inițială, nu s-a reglementat modalitatea de transmitere a terenurilor (prin acte între vii sau pentru mortis causa). Urmare a modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001,  art. 28 alin. 6 din legea nr. 1/2000 prevedea următoarele  (…) (5) Suprafețele forestiere aflate în proprietate comună rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței asociației.
(6) În cazul dizolvării formei asociative suprafețele de teren forestier respective revin în proprietatea statului și în folosința consiliului local respectiv.
(7) În situația în care nu vor exista moștenitori legali ai membrilor formelor asociative înființate în conformitate cu prevederile prezentei legi cotele aferente acestora trec în proprietatea statului și în folosința consiliului local respectiv.
(8) Membrii formelor asociative nu pot înstrăina propriile cote-părți între ei sau unor persoane din afara acestora și nu pot transmite drepturile prin testament sau donație, ci numai prin moștenire legală.

Prin legea nr. 247/2005 art. 28 a fost de asemenea modificat, în noua formă stipulându-se următoarele:
5) Suprafețele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței lor.
    (6) Membrii formelor asociative aflați în devălmășie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora.
    (7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte.
    (8) În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective.

Din anul 2005 până în prezent dispozițiile legale incidente s-au menținut în aceeași formă, prevăzând interdicția înstrăinării terenurilor.

Însă, aceste dispoziții legale ar fi fost incidente numai în cazul în care reclamantul făcea dovada faptului că este moștenitorul numitului S. S., în favoarea căruia a fost reconstituit dreptul de proprietate în cotă de 1/1 în calitate de moștenitor al defuncților R. M. și S. G. și care are calitatea de membru composesor, acesta fiind înscris la poziția … din anexa … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007, ceea ce nu este cazul în speță.

În plus, instanța a reținut că prin Certificatul de moștenitor nr. …/2020 eliberat de BIN C. M. nu se putea transmite reclamantului dreptul de proprietate asupra cotei de ½ părți de la poziția … din anexa … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007, respectiv suprafața de 9,04 ha pădure și 6 ha pășune, de vreme ce acest drept nu se afla în patrimoniul antecesorului reclamantului R. M., decedat la data de 08.12.1929, ci acest drept se află în patrimoniul numitului S. S., în cotă de 1/1.

Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut numai în anul 2007 prin Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007 în favoarea numitului S. S., în calitate de moștenitor al numitului R. M., iar anterior reconstituirii dreptului de proprietate numitul R. M. nu deținea acest drept în patrimoniul său, fiind decedat încă din anul 1929.

Cu alte cuvinte, a reținut prima instanță, nu se putea constata că în patrimoniul defunctului R. M., decedat la data de 08.12.1929, se afla un drept de proprietate reconstituit în anul 2007 în favoarea numitului S. S., în calitate de moștenitor al acestuia din urmă.

Împotriva sentinței civile nr. (…)/15 noiembrie 2021 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș, la data de 22.12.2021, a formulat apel, reclamantul P. A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, și rejudecarea cauzei în sensul admiterii acțiunii introductive, respectiv să se constate că a dobândit calitatea de membru composesor. În subsidiar, a solicitat să fie obligată pârâta A. să efectueze demersurile necesare în sensul recunoașterii calității de membru composesor; a solicitat obligarea pârâtei A. de a-l lua în evidență în registrul de drepturi composesorale potrivit drepturilor dobândite și a solicitat cheltuieli de judecată.

Instanța, analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport cu motivele invocate, constată neîntemeiat apelul, pentru următoarele considerente:

Ca temei al cererii de chemare în judecată, apelantul invocă existența în patrimoniul său a dreptului de proprietate în cotă de ½ părți asupra terenului înscris la poziția … din Anexa … a C. B. I., drept obținut în baza certificatului de moștenitor nr. …/2020 autentificat de BNP C. M. (fila …).

Din analiza acestui certificat de moștenitor rezultă că reclamantul este moștenitorul defunctului R. M., decedat la data de 08.12.1929, reținându-se că în masa succesorală a acestuia se afla și cota de ½ părți de la poziția … din anexa … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007, respectiv suprafața de 9,04 ha pădure și 6 ha pășune.

Din anexa nr. …, poziția … la Titlul de proprietate nr. … eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș-Severin la data de 14.03.2007 (f. …) rezultă că în favoarea numitului S. S. a fost reconstituit dreptul de proprietate în cotă de 1/1 în calitate de moștenitor al defuncților R. M. și S. G..

 De asemenea, prin procesul-verbal nr. …/2007 încheiat de Comisia locală de fond funciar B. la data de 29.01.2007 (f. …) s-a dispus invalidarea cererii nr. …/1998 formulată de P. E., care este antecesoarea reclamantului P. A..

În conformitate cu dispozițiile art. 1133 alin. (1) noul C. civ., certificatul de moștenitor face dovada în privința a două aspecte: a) calitatea de moștenitor; b) calitatea de proprietar a moștenitorilor asupra bunurilor transmise prin moștenire. Dacă primul aspect este comun și reglementării din Legea nr. 36/1995 [art. 118 alin. (1)], cel de al doilea reprezintă o noutate, având în vedere că, sub auspiciile normei citate, practica judiciară și doctrina deciseseră că certificatul de moștenitor nu constituie un titlu de proprietate care să poată fi opus terților (a se vedea D. Chirică, Succesiuni, p. 472). Sub acest aspect, noua reglementare este destul de clară, certificatul de moștenitor făcând dovada drepturilor transmise prin succesiune, iar, în cazul nașterii unei stări de indiviziune, a cotei-părți de drepturi din succesiune care se cuvine moștenitorilor. Din acest punct de vedere, este incontestabil că certificatul de moștenitor devine, lato sensu, un titlu de proprietate, care constată îndeplinirea condițiilor titlului de proprietate stricto sensu, așa cum este acesta identificat de art. 557 alin. (1) noul C. civ. ca fiind moștenirea legală sau testamentul. În același timp însă, certificatul de proprietate rămâne un instrument, un act constatator, care își fundamentează puterea doveditoare a dreptului de proprietate per ralationem cu titlurile de proprietate ale lui de cuius care au făcut obiectul transmisiunii mortis causa.

Având în vedere că valoarea probatorie a certificatului de moștenitor cu privire la calitatea de proprietar depind de valabilitatea titlului de proprietate al antecesorului și faptul că a fost invalidat acest titlu de proprietate, tribunalul nu poate reține existența în patrimoniul reclamantului a unui drept de proprietate care există în patrimoniul lui S. S., obținut prin  reconstituire în baza legii fondului funciar, drept în baza căruia acesta din urmă a obținut calitatea de membru composesor.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 Cod proc.civ., urmează să respingă cererea de apel formulată de către apelantul-reclamant P. A. împotriva sentinței civile nr. (…)/15 noiembrie 2021, pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. (…)/208/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. C. S. B. J.,  având ca obiect acțiune în constatare.

Decizia civilă nr. (…)/A/21.04.2022 este definitivă.