Jurisprudență | Judecătoria Sectorului 1 București – Cererea proprietarului unei mașini avariate de un copac căzut pe domeniul public de a fi despăgubit de autoritățile locale

Acțiune în pretenții. Avariere autoturism cauzată de căderea unui copac. Atribuţia toaletării copacilor de pe domeniul public. Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului U.A.T. Sector 1. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.06.2021, sub numărul de dosar menţionat anterior, reclamantul a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata debitului principal în valoare de 20320,6 lei, penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că, în data de 02.06.2021, autoturismul cu nr. de înmatriculare XXX a fost avariat de către un copac care a căzut lângă casa reclamantului pe autovehiculul parcat în mod regulamentar pe domeniul public. A fost întocmit un proces-verbal de către echipajul de pompieri aflat la faţa locului. A fost întocmită o fişă de calculaţie, fiind constatate şi evaluate daunele aduse autoturismului la suma de 25400,75 lei. A notificat pe pârât, de vreme ce atribuţia toaletării copacilor aparţine acestuia, astfel că în sarcina acestuia trebuie reţinută culpa pentru producerea evenimentului, prin raportare la prev. art. 8 alin. 1 din Legea nr. 24/2007 şi art. 3 din Anexa la Hot. Cons. Loc. nr. 37/2019. Acesta avea paza juridică a bunului respectiv. Sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, de vreme ce una dintre atribuţiile acestei entități constă în administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi situate pe teritoriul de care aparţine sectorul. Totodată, mai trebuie reţinut că potrivit art. 12 din Legea nr. 24/2007, proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind siguranța peroanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau al stării fitosanitare precare. Evenimentul putea fi prevăzut de către pârât prin verificarea stării spaţiului verde şi a arborilor aflaţi pe acesta şi putea fi împiedicat prin îngrijirea corespunzătoare a copacilor sănătoși şi prin înlăturarea celorlalţi care sunt deteriorați, a căror rupere şi desprindere era evidentă.

Legal citat, pârâtul ADS Sector 1 Bucureşti a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive. Nu are calitatea nici de administrator şi nici de proprietar al spaţiilor verzi din tronsonul stradal XXX, Sector 1, Mun. Bucureşti. Responsabilitatea revine Mun. Bucureşti, care are calitatea de proprietar şi de administrator al străzii şi deţine paza juridică, după cum rezultă din Anexa I poziţia 10 din Hot. Cons. Gen. al Mun. Bucureşti nr. 254/2008, fiind cel care eliberează avizele de defrişare sau de toaletare arbori şi face intervenţii asupra vegetaţiei. Sectorul 1 este cel ce are calitatea de administrator, deţine paza materială a spaţiilor verzi de pe raza Sectorului 1.

eținătorul spaţiilor verzi de pe raza Sectorului 1 este Primăria Sectorului 1 Bucureşti. ADS Sector 1 Bucureşti are un simplu rol de prestator de servicii de specialitate. Deşi prin propriul R.O.F. poate desfășura şi activităţi de întreţinere, amenajare şi reamenajare, această împrejurare nu poate însă duce automat la concluzia că are calitatea de administrator al spaţiilor verzi din Sectorul 1. Activitatea de toaletare se poate realiza doar în baza unor avize şi directive emise de Mun. Bucureşti, fără însă a se putea reţine că este administratorul. În momentul de faţă nu există vreun act administrativ prin care pârâtul să fi preluat paza juridică sau cel puţin cea materială asupra spaţiilor verzi din raza Sectorului 1.

Pe fond trebuie reţinut că are competenţa de constata prin propriul personal sau prin intermediul terţilor starea necorespunzătoare în care se află vegetaţia arboricolă de pe domeniul public şi de a solicita organului cu putere decizională, în speță Direcției de Mediu, emiterea unui aviz de toaletare sau defrişare. Nu poate toaleta decât copacii expres stabiliţi de către Direcţia specializată din cadrul Primăriei Mun. Bucureşti. Copacul care face obiectul prezentei cereri a fost considerat sănătos, tânăr, fără nicio problemă de ordin fitosanitar. Nu a primit vreo sesizare nici din partea cetăţenilor şi nici din partea Direcției de Mediu din cadrul P.M.B..

Altfel, risca aplicarea unei sancţiuni contravenţionale, cum de altfel s-a şi întâmplat, după cum rezultă din Adresa nr. 19745/23.04.2021.

Prăbuşirea copacului în cauză putea fi evitată în situaţia în care inspectorul Direcției de mediu trimis în teren ar fi cercetat cu atenție şi ar fi observat faptul că arborele în cauză prezenta semne de îmbolnăvire şi se impunea măsura defrișării.

Primăria Mun. Bucureşti, prin Direcţia de mediu, în virtutea Hot. Cons. Gen. al Mun. Bucureşti nr. 829/22.11.2018 controlează modul cum sunt amenajate şi întreținute spaţiile verzi şi eliberează avizele de defrişare sau de toaletare arbori.

Sunt aspectul prejudiciului, nu există o evaluare certă în baza unei expertize de specialitate. Nu poate fi acceptată o evaluare aproximativă pe criteriile reclamantului.

În drept şi-a întemeiat cererea pe prev. art. 1351 C.civ., 205 C.proc.civ..

Reclamantul a formulat cerere modificatoare prin care a solicitat chemarea în judecată şi a pârâtului U.A.T. Sector 1 şi răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către partea adversă. Actele depuse de către pârât nu justifică în vreun fel că acesta nu ar fi administratorul spaţiilor verzi. Hotărârea invocată nu priveşte spaţiile verzi, ci rețele stradale şi lucrările de artă din Mun. Bucureşti. Adresa nr. 19420037/16.04.2021 certifică decât că pârâtul iniţial chemat în judecat are obligaţia de defrişare a arborilor din Sectorul 1, inclusiv cea de solicitare de avize necesare efectuării operaţiunilor de defrişare. Faptul că ar fi necesare avize nu înlătură obligaţia de a lua toate măsurile necesare întreţinerii în mod corespunzător a arborilor.

Pârâtul Sectorul 1 prin Primarul Sectorului 1 pentru U.A.T. Sector 1 a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului U.A.T. Sector 1, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului U.A.T. Sector 1 iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. h din Codul Administrativ, Primăria reprezintă o structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală. Primăriile nu se încadrează în condiţiile stipulate de art. 56 C.proc.civ., personalitate juridică putând avea doar unităţile administrativ teritoriale în conformitate cu prev. art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019. Acestea sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. În virtutea art. 5 alin. 1 lit. PP din același text legal, Sectorul 1 al Mun. 1 este o subdiviziune administrativ teritorială. Reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane fără calitate procesuală de folosinţă, respectiv U.A.T. a Primăriei Sector 1.

Nu se poate reţine nici capacitatea sa procesuală pasivă, de vreme ce paza materială este deținută de către celălalt pârât. Potrivit R.O.F. al acestuia, Administraţia Domeniul Public Sector 1 Bucureşti este o instituţie publică cu personalitate juridică având în sarcină inter alia  lucrări de toaletare a arborilor de pe raza Sectorului 1 al Mun. Bucureşti. Aceasta poate sta singură în justiţie. Paza juridică aparţine în baza unei hotărâri a Consiliului local numai acestuia. Nu se poate reţine în sarcina subdiviziunii administrativ-teritoriale vreo eventuală culpă, din moment ce, prin furnizorul său deliberativ a pus la dispoziţia instituției de specialitate toate instrumentele şi fondurile de care are nevoie pentru o bună derulare a activităţii. 

Pe fond se impune respingerea cererii ca neîntemeiată, de vreme ce nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale. Este exclusă neglijenţa sa, din moment ce s-au luat toate măsurile pentru organizarea activităţii de administrare a drumurilor publice prin hotărâre a consiliului local.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, inclusiv planşe foto şi testimonială.
A unit cu fondul reţinând că pentru soluţionare e necesar a fi administrate aceleaşi mijloace de probă în baza art. 248 C.proc.civ. toate excepţiile invocate prin întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului ADP Sector 1 Bucureşti, instanţa are în vedere prev. art. 36 C.pr.civ. conform căruia calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios dedus judecăţii, reclamantul fiind cel care trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă.

Prin raportare la prev. R.O.F. al Administraţiei Domeniul Public Sector 1 Bucureşti, art. 3 din Anexa 3 la Hot. Cons. Loc. nr. 199/12.07.2018 care prevede că ,, asigură, in limita fondurilor bugetare aprobate, întreţinerea şi curăţenia spaţiilor verzi aflate in administrarea sa, amenajarea şi reamenajarea lor precum şi plantarea materialului dendro – floricol,” instanţa reţine că reclamantul a solicitat chemare în judecată în mod judicios a acestor entităţi, de vreme ce printre atribuţiile sale a fost stabilită şi sarcina îngrijirii spaţiilor verzi de pe raza Sectorului 1. Măsura în care această atribuţie a fost îndeplinită urmează să facă obiectul analizei fondului cauzei.

Pentru considerentele expuse anterior instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului U.A.T. Sector 1, instanţa are în vedere prev. Codului Administrativ conform căruia -,, Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu… Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii… Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, denumite sectoare.”

Astfel, contrar opiniei acestui pârât, reclamantul nu a înțeles să se judece cu Primăria sau cu consiliul local, ci cu unitatea administrativ teritorială, care se bucură de drepturile şi obligaţiile aferente -f.  62 verso -, în calitatea sa de titular al dreptului de administrare asupra spaţiilor verzi de pe raza Sectorului 1. Instanţa reţine că s-a utilizat exprimarea ,, unitatea administrativ teritorială ” pe pagina 2 a cererii modificatoare, fiind în mod judicios individualizat subiectul de drept cu care reclamantul înţelege să se mai judece, în afara celui iniţial chemat în judecată.

Pentru considerentele expuse anterior, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acestui pârât.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului U.A.T. Sector 1, instanţa are în vedere prev. art. 12 din Legea nr. 24/2007 conform cărora ,, 1) întreținerea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și administratorii acestora; 2) proprietarii și administratorii de spații verzi cu arbori și arbuști sunt obligați să realizeze măsurile de întreținere a acestora; 3) proprietarii și  administratorii de spații verzi sunt obligați să asigure măsurile privind siguranța persoanelor care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.” , care trebuie coroborate cu prev. art. 166 din Codul Administrativ -,, Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele atribuţii:  administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza teritorială a sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;   “- precum şi cu cele ale Hot. Cons. Gen. al Mun. Bucureşti nr. 113/1998 -,, Spatiile verzi si aliniamentele stradale, altele decat cele aferente strazilor preluate prin Hotararea C.G.M.B. nr.166/25.09.1997, raman in administrarea Primariilor de sector 1-6”-.

 Apreciază că atribuţii de administrare ale spaţiilor verzi, inclusiv a celui pe raza căruia s-a produs evenimentul care face obiectul prezentei cereri au fost conferite inclusiv acestui pârât, astfel că reclamantul este pe deplin îndrituit să se judece în contradictoriu inclusiv cu acesta.

Pentru considerentele expuse anterior, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât.

În ceea ce priveşte cererea principală, instanţa reţine că la data de 02.06.2021, potrivit înscrisurilor depuse la dosar -f. 15,16,25,26,28,29,30,31,32,33- şi a declaraţiei martorului s-a produs un accident ca urmare a exercitării în mod necorespunzător a atribuției de administrare într-un mod necorespunzător de către ambii pârâţi a spaţiului verde aflat în aria lor de competenţă, fapt ce a dus la accidentarea autoturismului reclamantului. 

Se impune respingerea apărărilor formulate de către pârâtul ADP Sector 1 Bucureşti, de vreme ce culpa acestuia a constat în omisiunea de a întreprinde măsuri de identificare a stării precare fito-sanitare în care se afla copacul respectiv. Numai în situaţia în care ar fi formulat propunere de toaletare, care, din culpa celeilalte entităţi cu atribuţii de avizare nu ar fi fost aprobată, s-ar fi putut reţine că prejudiciul nu a fost cauzat ca urmare a unei omisiuni din partea acestei entităţi.

Se impune respingerea apărărilor formulate şi de către pârâtul U.A.T. Sector 1, de vreme ce acesta avea printre atribuţii şi pe cea de supraveghere şi avizare a celuilalt pârât. Îndeplinirea defectuoasă a acestora a contribuit la producerea pagubei.

Instanţa reţine că ambele entităţi exercitau paza juridică asupra spaţiului verde respectiv, neputându-se reţine că aceasta a fost transferată în totalitate către Administraţia Domeniul Public Sector 1 Bucureşti în absenţa vreunui text legal care să prevadă astfel.

Reclamantul s-a adresat părţii adverse în vederea acoperirii pagubei însă cea din urmă nu a probat acoperirea prejudiciului până la momentul de faţă.

Potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Astfel, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe un prejudiciu, să existe o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, să existe vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv şi trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă. În prezenta speţă, întinderea acestuia rezultă din înscrisurile depuse de către reclamant -f. 15,16,19,20-24,25-33. Modul de calcul al reclamantului nu a fost contestat de către pârâţi în mod efectiv. Se impune respingerea apărărilor ADS Sector 1 Bucureşti, în condiţiile în care acesta nu a formulat în concret critici precum ce repere nu s-ar impune a fi reparate, valoarea manoperei et alia şi nici nu a înţeles să solicite administrarea probei cu expertiza tehnică auto. Instanţa, analizând înscrisurile depuse de către reclamant, respectiv actul de proprietate al autoturismului din care rezultă valoarea de cumpărare, devizul estimativ al reparaţiilor şi factura aferentă, alături de planşele foto nu este în măsură să constate caracterul incert al prejudiciului reclamat.

apta ilicită constă în avarierea bunului aflat în patrimoniul persoanei despăgubite de către reclamant. Pârâţii, în calitatea lor de administratori ai spaţiului verde respectiv, în virtutea textelor legale anterior indicate, din culpă au omis să îşi îndeplinească obligaţia stabilită în sarcina lor de către legiuitor de asigurare a unei stări fitosanitare corespunzătoare a copacului sau de defrişare în caz de nevoie, fapt ce a dus la evenimentul generator de prejudicii. Se impune respingerea ca neîntemeiate a apărărilor pârâtului Administraţia Domeniul Public Sector 1 Bucureşti vizând faptul că i-ar fi fost învederat de către inspectorul de specialitate faptul că copacul respectiv s-ar fi aflat într-o stare fitosanitară adecvată ca nefiind probată. Obligaţia de a îşi proba susţinerile îi revenea părţii care le-a formulat în baza art. 249 C.proc.civ.

Legătura de cauzalitate este certă, în absența faptei delictuale nu ar mai fi fost produsă urmarea negativă constând în paguba creată.

Apreciază ca dovedit caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei prin raportare la faptul că acesta rezultă din înscrisurile depuse la dosar, vizează plata unei sume de bani determinată în mod precis şi al cărui termen de scadenţă s-a împlinit, în conformitate cu dispoziţiile art. 663 C.proc.civ. iar debitorii se află în întârziere în baza art. 1522 alin. 1 C.civ..

Faţă de acestea, instanţa urmează să admită acest capăt de cerere şi să oblige pe pârâţi în solidar la plata sumei de 20320,6 lei cu titlu de debit principal.

În ceea priveşte penalităţile de întârziere, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 1.538 C.civ. care instituie: ,, Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale. …(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu. Totodată, în ceea ce priveşte posibilitatea cumulului clauzei penale cu executarea obligaţiei principale, art. 1.539 C.civ. prevede că ,,Creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligaţiei principale, cât şi a penalităţii, dacă nu renunţă la acest drept sau dacă nu acceptă, fără rezerve, executarea obligaţiei.

Astfel, în lipsa unei clauze penale, pârâtul datorează, potrivit art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, pentru facturile neachitate, şi dobândă legală penalizatoare, calculată de la data scadenţei şi până la plata integrală a debitului principal.

Faţă de dispoziţiile legale evocate anterior, instanţa apreciază ca dovedit caracterul cert, lichid şi exigibil şi al acestei creanţe prin raportare la faptul că rezultă din înscrisurile depuse la dosar, vizează plata unei sume de bani determinată în mod precis şi al cărui termen de scadenţă s-a împlinit, în conformitate cu dispoziţiile art. 663 C.proc.civ. iar debitorul se află în întârziere în baza art. 1522 alin. 1 C.civ..

Urmează a obliga pârâtul la plata către reclamant, în cuantumul stabilit prin dispoziţiile indicate anterior de penalităţi de întârziere reprezentate de dobânda legală de la introducerii cererii din 28.06.2021 şi până la stingerea debitului principal în totalitate.

Prin raportare la soluţia ce urmează a fi pronunţată, în conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa îi va obliga pe pârâţi la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantului în cuantum de 1121 lei reprezentate de taxa de timbru -f. 39 vol. 1 –.

Ia act de faptul că partea care a câştigat procesul a precizat că va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată constând în onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi pârâţi şi excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului U.A.T. Sector 1.
Admite cererea principală privind pe reclamant OS şi pe pârât ADP SECTOR 1 BUCUREŞTI, pârât UAT A PRIMARIEI SECTOR 1.
Obligă pe pârâţi la plata către reclamant a sumei de 20320,6 lei cu titlu de debit principal.
Obligă pe pârâţi la plata către reclamant de penalităţi de întârziere reprezentate de dobânda legală de la data formulării acţiunii din 28.06.2021 şi până la stingerea debitului principal în totalitate.
Obligă pe pârâţi la plata, către reclamant, a sumei de 1121 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Ia act de faptul că partea care a câştigat procesul a precizat că va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată constând în onorariul avocaţial.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 02.02.2022.