Jurisprudență | Curtea de Apel Oradea, despre deciziile CCR pe prescripție: se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte în data de 25 iunie 2018, când Decizia 297/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial

”În aplicarea mitior lex, deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2018 ale Curţii Constituţionale se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte în data de 25 iunie 2018 – data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 297/2018 şi că niciun act efectuat în prezenta cauză până în data de 25 iunie 2018, nu poate produce efecte întreruptive de prescripție a răspunderii penale în baza unei prevederi legale care, încă de la intrarea sa în vigoare, a configurat o unică soluţie normativă neconstituţională, sancţionată ca atare prin aceste două decizii ale instanţei de contencios constituţional, aplicabile raporturilor juridice de conflict pendinte.” Este aprecierea Curții de Apel Oradea, care a aplicat deciziile CCR pe prescripție și a decis încetarea procesului penal în cazul unui sătmărean acuzat că a condus cu un permis fals. Acuzat de fals și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, inculpatul fusese condamnat în primă instanță la un an și două luni de închisoare cu suspendare.

De asemenea, s-a reţinut că fapta aceluiași inculpat, care în data de 05.06.2017, în jurul orelor 15.00, în timp ce conducea autoturismul marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare (…), cu ocazia controlului de frontieră pe sensul de ieşire din România, în PTF Rutier Valea lui Mihai în urma solicitării lucrătorului de trafic şi în vederea producerii unei consecinţe juridice, a prezentat pentru control un permis de conducere pentru categoriile „B, BE, f, k, p”, eliberat de autoritățile britanice, la data de 16.06.2013, pe numele (…), cunoscând că înscrisul era falsificat prin contrafacere, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 323 Cod penal.

Cu privire la legea penală mai favorabilă evaluată în mod global este cea cuprinsă între data de 25.06.2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) și data de 30.05.2022 (data intrării în vigoare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022).

Examinând incidenţa legii penale mai favorabile, Curtea constată că pe parcursul procesului penal, prin decizia nr. 297din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională, deoarece respectivele dispoziții legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma «oricărui act de procedură» din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale”.

Prin Deci### nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale în ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanța de contencios constituțional a reținut că „55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancționează «soluția legislativă» pe care textul de lege criticat o conținea, astfel că, (…), aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezervă de interpretare.”, ci „61. (…), prin efectele pe care le produce, (…) împrumută natura juridică a unei decizii simple/extreme, întrucât, constatând neconstituționalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedură în cauză», Curtea a sancționat unica soluție legislativă pe care dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau (s.n.)”.

Modificările ivite în cursul judecării cauzei, impun soluţionarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situaţie tranzitorie.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională, sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 Cod penal a pronunţat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în cauză, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Unul dintre criteriile prin care se determină în concret legea penală mai favorabilă până la soluționarea definitivă a cauzei este cel al condițiilor de tragere la răspundere penală. Aşa cum s-a reţinut în doctrină, în aplicarea concretă a acestui criteriu, va fi mai favorabilă legea care (…) prevede un termen de prescripție mai scurt sau permite împlinirea mai rapidă a termenului de prescripție (spre exemplu, nu prevede o anumită cauză de întrerupere).

Curtea Constituţională a arătat în decizia nr. 443/2017, că termenul de prescripţie reprezintă intervalul de timp în care organele judiciare îşi pot exercita dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni şi de a aplica pedepse pentru faptele comise (…). Prin urmare, împlinirea acestui termen are ca efect decăderea organelor judiciare din dreptul anterior menţionat.

Curtea opinează că, faţă de considerentele obligatorii ale deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, decizia nr. 297/2018 este o decizie simplă non-textuală care alterează activitatea substanțială a normei unice pe care textul o conține, în sensul că, până la data modificării prevederilor art. 155 alin. (1) Cod penal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022, respectivul text normativ nu a reglementat un caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale, deoarece unica soluție legislativă pe care textul a reglementat-o de la intrarea sa în vigoare la data de 01 februarie 2014 intră sub puterea general obligatorie a declarației de neconstituționalitate exprimate ca atare prin actul de jurisdicție constituțională.

Astfel, până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 [prin care a articolul 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) au fost modificate şi au următorul cuprins:  “(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”], în materie penală nu a funcționat întreruperea cursului termenelor de prescripție a răspunderii penale, situație juridică care va produce efecte în condițiile legii penale mai favorabile în cauzele pendinte. Ipotezele de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile.

Curtea apreciază că, în aplicarea mitior lex, deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2018 ale Curţii Constituţionale se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte în data de 25 iunie 2018  – data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 297/2018 şi că niciun act efectuat în prezenta cauză până în data de 25 iunie 2018, nu poate produce efecte întreruptive de prescripție a răspunderii penale în baza unei prevederi legale care, încă de la intrarea sa în vigoare, a configurat o unică soluţie normativă neconstituţională, sancţionată ca atare prin aceste două decizii ale instanţei de contencios constituţional, aplicabile raporturilor juridice de conflict pendinte.

În ceea ce privește infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, Curtea reține că aceasta este pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, termenul general de prescripție a răspunderii penale fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, de 5 ani, iar ce privește infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal, aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, termenul general de prescripție a răspunderii penale fiind de asemenea, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, de 5 ani.

Astfel, Curtea constată că la data de 05.06.2017 a început să curgă termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. e) Cod penal, care s-a împlinit în data de 04.06.2022, conform art. 186 alin. (1) teza finală Cod penal.

Potrivit art. 18 Cod procedură penală, în caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile, de existenţă a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunţării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.

În speţă, inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal, motiv pentru care nu se va mai analiza vinovăţia acestuia, pentru a nu se încălca prezumția de nevinovăție a acestuia.

Reţinem că prezumţia de nevinovăţie este încălcată atunci când, fără stabilirea legală prealabilă a vinovăţiei unui acuzat şi, în special, fără ca acesta din urmă să fi avut ocazia să îşi exercite drepturile apărării, o decizie judiciară în ceea ce îl priveşte reflectă sentimentul vinovăţiei sale. Acesta este cazul chiar în absenţa unei constatări formale, fiind suficientă o motivare care să lase să se întrevadă că instanţa consideră persoana în cauză ca fiind vinovată.

Astfel, având în vedere că inculpatul nu a mai solicitat continuarea procesului penal, nu mai există cadrul procesual în care să se discute într-o procedură contradictorie vinovăţia sau nevinovăția acestuia, iar în lipsa unei astfel de discuții, Curtea nu se poate pronunța din oficiu asupra acestor aspecte.

Față de cele ce preced, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpatul (…), împotriva sentinţei penale nr. (…)/2022 din data de 6 iunie 2022 pronunţate de către Judecătoria Marghita.

Va desființa în totalitate hotărârea atacată, cu excepția dispoziţiei de desfiinţare totală a permisului de conducere fals intitulat „Driving (…) B51935151 eliberat de autorităţile britanice la data de 16.06.2013 pe numele inculpatului.

În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. e Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. e Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cauzei în primă instanță și apel vor rămâne în sarcina statului.