Jurisprudență | Doi fotbaliști, antrenorul lor și un suporter, condamnați cu suspendare și obligați să plătească daune morale arbitrului pe care l-au bătut. ”Inculpații sunt persoane lipsite de etică şi moralitate”

Antrenorul unei echipe de fotbal din județul Timiș, doi jucători și un suporter au fost condamnați de Judecătoria Timișoara la închisoare cu suspendare după ce au bătut un arbitru. Întâmplarea a avut loc la finalul unui meci din 2017, când, nemulțumite de o semnalizare a tușierului, zeci de persoane au intrat pe teren. Arbitrul asistent a precizat că a fost lovit de mai mulți indivizi, dar i-a identificat doar pe cei patru inculpați. La începutul lunii noiembrie 2022, instanța de fond l-a găsit vinovat pe antrenor de purtare abuzivă, pe care l-a condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare. Acuzați de loviri și alte violențe, fotbaliștii și suporterul agresiv au fost condamnați la un an și două luni de detenție, cu suspendare. Cu toții au fost obligați să îi achite tușierului bătut daune morale de 4.000 de euro. Sentința nu este definitivă.

Situaţia de fapt rezultă, în primul rând, din declaraţia părții civile ###### ##### ######, audiat atât în cursul urmăririi penale (f. 10-14 d.u.p), cât și în cursul cercetării judecătorești (f. 125 d.i.).

Coroborând cele două declarații, instanța reține că în data de 26.11.2017, partea civilă a participat în calitate de arbitru asistent la jocul de fotbal dintre echipele Voința Biled și Timișul Șag care a avut loc la terenul de fotbal din ###### #####, #### #####. La meciul de fotbal au mai participat în calitate de arbitrii și martorii ####### ###### și ########### ######, iar în calitate de observatori, martorii ########## ####### și #### #####. La finalul meciului, aproximativ în minutul 89, după ce arbitrul ####### a fluierat o lovitură liberă și după ce partea civilă a văzut că ####### arată spre punctul cu var, adică lovitură de pedeapsă în favoarea echipei Voința Biled, i-a semnalizat cu fanionul, înaintând 2-3m în interiorul terenului de joc pentru a-l informa că din punctul său de vedere, nu este lovitură de pedeapsă.

În acest moment, inculpatul #### ###### ######, care era în spatele său, la 3-4m în incinta terenului de joc i-a spus: „###### dacă îi schimbi decizia, promit sau jur că te bat!”. După ce arbitrul ####### a schimbat decizia, inculpatul #### ###### ###### a venit si a luat-o de gât pe partea civilă, a lovit-o cu pumnul la nivelul feței și capului de minimum 2 ori. Apoi s-a format meleul (conform DEX, termenul meleu însemnând luptă corp la corp, grămadă la rugbi) și partea civilă a mai simțit lovituri în zona coastelor și a picioarelor, însă nu ştie cine a lovit-o.

Ulterior, următoarea persoana pe care partea civilă a văzut-o ca a lovit-o la nivelul capului a fost inculpatul #### ####### ######, pe care l-a văzut ca a intrat în incinta terenului de joc, partea civilă menționând că inculpatul #### ####### ###### obișnuia să meargă la meciuri și să amenințe arbitrii, iar cu un an înainte, la un alt meci a urmărit cu maşina brigada de arbitrii. Din meleul respectiv, partea civilă a fost luată de martorul ######### ####### și dusă înspre zona punctului de 11m, în timp ce spunea „Nu-i mai loviţi pe arbitrii”, dar în tot acest timp, partea civilă a arătat că a continuat să încaseze lovituri, dar nu ştie de la cine, fiind sigură 100% că a fost lovită de inculpații ###### #### ###### si #### ####### ######.

În zona punctului de 11m, partea civilă i-a cerut arbitrului central ####### să fluiere finalul meciului pentru că integritatea corporală a arbitrilor era pusă în pericol. Pe drumul de la zona de 11m până la vestiare, partea civilă l-a văzut cu coada ochiului pe inculpatul ###### #### ###### cum l-a lovit, iar la ieșirea de pe teren, l-a văzut și pe inculpatul ####### ####### ##### cum l-a lovit cu pumnul în zona abdomenului. Partea civilă a mai arătat că pe teren erau foarte multe persoane, aproximativ 50-60, și a fost lovită de mai multe persoane, astfel că nu poate să spună că nu a lovit-o și martorul Meltiș, însă nu l-a văzut.

Răspunzând întrebării avocatului inculpaților, respectiv de ce a formulat plângere doar împotriva inculpaților, deși declară că a fost lovită și de alte persoane, partea civilă a arătat că doar pe aceștia i-a văzut lovind-o, fiind convinsă că a fost lovită și de alte persoane, dar nu putea să depună plângere fără să știe despre cine e vorba. Leziunile suferite de partea civilă ###### ##### ###### sunt atestate prin certificatul medico-legal nr. (…)/A2/27.11.2017 emis de IML #########, din care rezultă că leziunile pot avea vechimea din 26.11.2017, pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri dure și necesită 1-2 zile de îngrijiri medicale (f. 246 dup).

Fapta inculpatului ###### #### ######, jucător al echipei gazdă Voința Biled care, în data de 26.11.2017, în timpul partidei de fotbal dintre echipele Voința Biled (echipa gazdă) și Timișul Șag (echipa oaspete), organizat la stadionul din #### #####, #### #####, pe fondul nemulțumirii anulării unei lovituri libere, l-a lovit cu pumnul pe arbitrul asistent ###### ##### ######, alături de inculpații ###### #### ######, ####### ####### ###### și #### ####### ###### (antrenor, jucători, respectiv fani ai echipei Voința Biled), cauzându-i persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp.

Fapta inculpatului ####### ####### ######, jucător al echipei gazdă Voința Biled care, în data de 26.11.2017, în timpul partidei de fotbal dintre echipele Voința Biled (echipa gazdă) și Timișul Șag (echipa oaspete), organizat la stadionul din #### #####, #### #####, pe fondul nemulțumirii anulării unei lovituri libere, l-a lovit cu pumnul pe arbitrul asistent ###### ##### ######, alături de inculpații ###### #### ######, ###### #### ###### și #### ####### ###### (antrenor, jucători, respectiv fani ai echipei Voința Biled), cauzându-i persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp.

Fapta inculpatului #### ####### ######, spectator și fan al echipei gazdă Voința Biled care, în data de 26.11.2017, în timpul partidei de fotbal dintre echipele Voința Biled (echipa gazdă) și Timișul Șag (echipa oaspete), organizat la stadionul din #### #####, #### #####, pe fondul nemulțumirii anulării unei lovituri libere, a pătruns pe terenul de joc și l-a lovit cu pumnul pe arbitrul asistent ###### ##### ######, alături de inculpații ###### #### ######, ###### #### ###### și ####### ####### ###### (antrenor, respectiv jucători ai echipei Voința Biled), cauzându-i persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților, instanţa va avea în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei urmând a se face în raport cu: gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, instanța reține că faptele s-au caracterizat printr-o gravitate ridicată având în vedere că inculpații au adoptat o conduită violentă, fără a se preocupa de faptul că se aflau într-un loc public în care se aflau mai multe persoane, ceea ce denotă o îndrăzneală sporită şi o lipsă de respect față de ordinea publică. De asemenea, instanța are în vedere leziunile produse părții civile, dar și faptul că acestea au fost cauzate prin acțiunile conjugate ale celor patru inculpați. Nu în ultimul rând, instanța are în vedere și că, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, este posibil ca partea civilă să fi fost lovite și de alte persoane rămase neidentificate, aspect care este de natură să contribuie la cauzarea leziunilor constatate prin certificatul medico-legal.

Cu privire la circumstanțele personale, instanța reține că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, aflându-se la primul contact cu legea penală. Inculpatul ###### #### ###### avea vârsta de 47 de ani la momentul săvârșirii infracțiunii, este cetățean român, căsătorit și are studii liceale.

Inculpatul ###### #### ###### este fiul inculpatului ###### #### ######, avea vârsta de 22 de ani la momentul săvârșirii infracțiunii, este cetățean român, necăsătorit și are studii liceale. Inculpatul ####### ####### ######, avea vârsta de 22 de ani la momentul săvârșirii infracțiunii, este cetățean român, necăsătorit, are studii liceale și lucrează ca muncitor la S.C. ##### S.R.L. Inculpatul #### ####### ###### avea vârsta de 39 de ani la momentul săvârșirii infracțiunii, este cetățean român, divorțat, are studii superioare și lucrează ca muncitor la Primăria Biled.

Totodată, instanța are în vedere și conduita procesuală a inculpaților care în permanență au încercat să inducă organele judiciare în eroare, iar în ciuda materialului probator existent în cauză, nu au înțeles nici în ultimul moment să recunoască faptele, cu atât mai puțin să le regrete, ajungând chiar să atribuie faptele lor unor alte persoane. Instanța reține și contextul în care au fost săvârșite faptele, respectiv pe fondul nemulțumirii legate de o decizie luată de partea civilă, în calitate de arbitru al meciului de fotbal, aspect care denotă faptul că inculpații nu îşi pot controla impulsurile violente, fiind capabili de săvârşirea unor infracţiuni de violență în scopul de a se răzbuna și a-și face singuri dreptate. Nu în ultimul rând, instanța are în vedere susținerile inculpaților din cadrul declarațiilor date în cursul cercetării judecătorești (f. 126-129 d.i.) potrivit cărora dacă ar fi fost vinovați, și-ar fi asumat vina având în vedere că incidentul e unul minor, fără importanță. De asemenea, au încercat în permanență să discretizeze abilitățile profesionale ale părții civile.

Aceste împrejurări întăresc convingerea instanței că inculpații sunt persoane lipsite de etică şi moralitate, incapabile să își asume responsabilitatea faptelor lor, deși sunt persoane mature.

Constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpați, instanţa:

1. În temeiul art. 296 al. 2 Cp rap. la art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp și art. 396 alin. (1) și (2) C.proc.pen., îl va condamna pe inculpatul ###### #### ###### la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă. Față de rezultatul analizei criteriilor generale de individualizare, instanța apreciază că inculpatul ###### #### ###### nu are probitatea morală necesară pentru a exercita drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., conduita inculpatului fiind incompatibilă cu exercitarea acestor drepturi. Astfel, în temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 2 ani, calculată de la rămânerea definitivă a prezenţei sentinţe penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen. De asemenea, în temeiul art. 65 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., care se va executa în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen.

2. În temeiul art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp și art. 396 alin. (1) și (2) C.proc.pen., îl va condamna pe inculpatul ###### #### ###### la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe. Pentru aceleaşi considerente menţionate anterior, în temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 2 ani, calculată de la rămânerea definitivă a prezenţei sentinţe penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen. De asemenea, în temeiul art. 65 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., care se va executa în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen.

3. În temeiul art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp și art. 396 alin. (1) și (2) C.proc.pen., îl va condamna pe inculpatul ####### ####### ##### la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe. Pentru aceleaşi considerente menţionate anterior, în temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 2 ani, calculată de la rămânerea definitivă a prezenţei sentinţe penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen. De asemenea, în temeiul art. 65 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., care se va executa în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen.

4. În temeiul art. 193 al. 2 Cp, cu aplic. art. 77 lit. a Cp și art. 396 alin. (1) și (2) C.proc.pen., îl va condamna pe inculpatul #### ####### ###### la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violențe. Pentru aceleaşi considerente menţionate anterior, în temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 2 ani, calculată de la rămânerea definitivă a prezenţei sentinţe penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen. De asemenea, în temeiul art. 65 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., care se va executa în condiţiile art. 65 alin. (3) C.pen.

Cu privire la individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, faţă de rezultatul analizei criteriilor generale de individualizare, instanţa nu consideră necesară executarea efectivă a pedepsei, fiind astfel incidente dispoziţiilor art. 91 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghe, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) pedeapsa aplicată, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Având în vedere că instanța va aplica inculpaţilor pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, respectiv de 1 an şi 2 luni închisoare, prima condiție este îndeplinită. De asemenea, astfel cum rezultă din fișele de cazier (f. 106-109 di), inculpaţii nu au mai condamnaţi la pedeapsa închisorii mai mare de un an, aflându-se la primul contact cu legea penală. Aceştia și-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel cum reiese din declarațiile acestora (f. 126-129 di).

Totodată, prin raportare la persoana inculpaţilor, la faptul că se află la primul contact cu legea penală, ținând cont de vârsta pe care o au, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă pentru îndreptarea conduitei inculpaţilor, fără a fi necesară executarea efectivă a acesteia. Prin urmare, constatând că în cauză sunt îndeplinite cumulativ dispozițiile art. 91 alin. (1) C.pen. instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de 1 an și 6 luni şi de 1 an şi 2 luni închisoare, iar în temeiul art. 92 alin. (1) C.pen., va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, care se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, astfel cum prevede art. 92 alin. (2) C.pen. (…)

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că în cursul urmăririi penale, persoana vătămată ###### ##### ###### (f. 240-243 dup) s-a constituit parte civilă cu suma de 38 lei (daune materiale) și suma de 16.000 euro (daune morale), iar prin adresa nr. E-520/27.01.2021, Spitalul Clinic Municipal de Urgență ######### s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 196,428 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ale persoanei vătămate din data de 26.11.2017 (f. 86 dup). În cursul judecății, la termenul de judecată din data de 14.04.2022, persoana vătămată ###### ##### ######, prin avocat ales, a arătat că își menține cererea de constituire parte civilă, iar prin adresa nr. E2383/28.04.2022, depusă la dosarul cauzei la data de 29.04.2022, Spitalul Clinic Municipal de Urgență ######### a menționat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 195,06 lei (f. 54 di).

Dispoziţiile art. 1357 C.civ. reglementează răspunderea pentru fapta proprie şi prevăd următoarele: cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind răspunzător pentru cea mai ușoară culpă. Potrivit art. 1370 C.civ. dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor răspunde solidar faţă de victimă. Astfel, principiul răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu se întemeiază pe obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat și presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite; existența unui prejudiciu; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, condiții pe care instanța le consideră întrunite cumulativ în prezenta cauză faţă de cei patru inculpați, pentru aceleaşi considerente ca şi acelea ce au stat la baza soluţiei din latura penală a cauzei.

Totodată, în soluţionarea laturii civile a cauzei, despăgubirile materiale care vor fi acordate părţii civile urmează a fi cuantificate în raport de probele administrate în vederea dovedirii existenţei şi cuantumului despăgubirilor materiale. Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că în ceea ce priveşte prejudiciului material solicitat de către partea civilă, s-a făcut dovada existenţei şi întinderii acestuia cu înscrisurile depuse în cauză, respectiv factura seria ## ## ###, nr. 5876/27.11.2017 (f. 250 di), reprezentând contravaloarea expertizei medico-legale. Referitor la despăgubirile morale, acestea vor fi cuantificate în raport de probele administrate în vederea dovedirii existenţei lor şi de suferinţa psihică resimţită de către partea civilă în urma leziunilor suferite. În acest sens, instanţa reţine că în încercarea de a trasa coordonatele prejudiciului moral suferit de către partea civilă, apare necesar a fi reţinut că un eveniment precum cel analizat în cauză este de natură a crea în rândul oricărei persoane profunde suferinţe la nivel psihic şi emoţional.

În lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, demersul trebuie să aibă în vedere criterii unanim îmbrăţişate de literatura de specialitate şi practica judiciară, precum consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării.

Prin raportare la aceste criterii, indemnizaţia trebuie să fie justă, raţională şi echitabilă, astfel încât să se asigure efectiv o compensaţie suficientă, dar nu exagerată a prejudiciului moral suferit. Trebuie precizat însă că despăgubirile civile pe care instanţa le acordă pentru prejudiciile morale nu reprezintă o modalitate de repunere în situaţia anterioară săvârşirii faptelor ilicite, ci o modalitate prin care se urmăreşte a se compensa echitabil suferinţele ocazionate de săvârşirea unor asemenea fapte ce au afectat viaţa persoanei şi normala desfăşurare a relaţiilor sociale ale acesteia.

Important de precizat este faptul că despăgubirile băneşti au rolul de a compensa prejudiciul moral, suferinţa resimţită de partea civilă, fără însă a tinde să se transforme într-un mijloc de îmbogăţire apt să îndepărteze această instituţie de la finalitatea sa şi trebuie să reflecte, pe cât posibil, necesitatea de a acoperi suferinţa la care partea a fost supusă. În cadrul acestui demers, încercând a stabili care ar fi reparaţia echitabilă de care ar trebui să beneficieze partea civilă, instanţa va ţine cont în primul rând de leziunile suferite de partea civilă, de contextul în care partea civilă a fost agresată de cei patru inculpați şi de modul în care i-a fost afectat viaţa.

În acest sens, instanţa are în vedere actele medicale din care rezultă faptul că leziunile suferite nu au fost unele grave, partea civilă necesitând 1-2 zile de îngrijiri medicale. Cu toate acestea, instanța are în vedere faptul că partea civilă a fost agresată în public, de față cu foarte multe persoane, iar astfel cum rezultă din înscrisurile depuse (f. 254-260 dup), evenimentul a fost unul mediatizat în presa sportivă și a adus atingere imaginii profesionale a părții civile. Aceste aspecte sunt confirmate și de martorii audiați în vederea dovedirii pretențiilor civile (f. 66-67 d.i.) care au declarat că partea civilă a fost arbitru de primă ligă, impactul evenimentului fiind unul mare asupra imaginii sale profesionale.

Martorii au relatat un episod de la un banchet de final de an, respectiv că partea civilă a primit un tort pe care se afla un arbitru bandajat la ochi în semn de batjocoră la adresa părții civile care a ajuns să fie bătută la un meci de liga a IV-a. De asemenea, martorii au arătat că au fost sunați de colegi din țară și străinătate în legătură cu evenimentul care face obiectul prezentului dosar, partea civilă fiind un arbitru cunoscut și respectat.

În consecință, prin raportare la cele expuse anterior și la mijloacele de probă care pot fi valorificate pentru a determina întinderea unui astfel de prejudiciu, instanța apreciază ca fiind echitabilă cuantificarea suferinței morale a părții civile la suma de 4.000 euro, apreciind că sumele stabilite cu titlu de prejudiciu moral trebuie să aibă strict efecte compensatorii, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorii daunelor şi nici în venituri nejustificate pentru persoanele vătămate.

Prin urmare, în temeiul art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și art. 397 alin. (1) C.proc.pen. cu referire la art. 1349, 1357, 1370, 1381, 1385 alin. (2) C.civ., instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă ###### ##### ###### și va dispune obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 38 lei, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul material cauzat şi a sumei de 4.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral cauzat. Va respinge, în rest, acţiunea civilă exercitată de partea civilă, ca neîntemeiată.

În privința cheltuielilor de spitalizare efectuate de partea civilă Spitalul Clinic Municipal de Urgență #########, instanța reţine că acestea au fost dovedite prin înscrisurile atașate cererii (f. 56-57 di). Instanţa constată că sunt incidente dispoziţiile art. 320 alin. (1) din Legea nr.95/2006 potrivit cărora „Cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătății prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii și au obligația reparării prejudiciului produs. Cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată nu pot fi recuperate de la victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor neidentificabil, fiind decontate din fond.”

Pe cale de consecință, în temeiul art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și art. 397 alin. (1) C.proc.pen. cu referire la art. 1349, 1357, 1370, 1381, 1385 alin. (2) C.civ. și la art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Municipal de Urgență ######### și va dispune obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 195,06 lei, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul material cauzat.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) C.proc.pen., instanța va obliga pe fiecare inculpat în parte la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În temeiul art. 276 alin. (1), (2) şi (6) C.proc.pen., instanța va obliga inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 4.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă ###### ##### ######, reprezentând onorariul apărătorului ales al acestuia, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 21.10.2022 (f. 130-134 d.i.).