În ședința din din data de 9 iulie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori a admis cu unanimitate de voturi excepția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art.262 alin.(3) ind.2 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este neconstituțională, în raport cu art.1 alin.(5), art.61 alin.(2), art.75 alin.(1) și art.115 alin.(7) din Constituție.
În esență, Curtea a constatat: (i) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului – intro-ducerea unui articol II – care reglementează aspecte ce țin de procedura concorda-tului preventiv, precum și existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, care determină ca forma finală a legii să se îndepărteze în mod substanțial de la însuși scopul și concepția inițiale ale legii, ceea ce conduce la încălcarea exigențelor principiului bicamera-lismului instituit de art.61 alin.(2) și art.75 alin.(1) din Constituție; (ii) dispozițiile art.II din legea criticată nu se subsumează nici obiectului de reglementare și nu se reflectă nici în titlul legii adoptate, ceea ce este contrar prevederilor art.115 alin.(7) din Constituție și art.1 alin.(5) din Constituție.
În data de 4 aprilie Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională cu neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art. 262 alin. (3²) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (PL-x nr. 564/2023) în raport de prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, ale art. 115 alin. (7), ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii, prin raportare la prevederile art. 44 alin. (1) cu privire la dreptul de proprietate privată, precum şi cele ale art. 45 şi 135 privind libertatea economică şi art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la interzicerea discriminării coroborate cu cele ale art. 53 privind principiul proporţionalităţii”, conform comunicatului de presă al instituţiei.
Legea ce a fost declarată neconstituțională a fost adoptată de Camera Deputaților pe 26 martie 2024 și prevedea prelungirea termenelor pentru polițele de asigurare emise de companiile aflate în insolvență cu 90 de zile.
De asemenea, actul normativ oferea posibilitatea prelungirii duratei concordatului preventiv pentru operatorii economici strategici cu până la 5 ani, la cererea debitorului, dar și posibilitatea ca administratorul concordatar să poată solicita judecătorului sindic prelungirea duratei concordatului preventiv în al cincilea an de derulare a acestuia, iar creditorii neconcordatari ar avea dreptul să își recupereze creanțele prin alte modalități legale, inclusiv prin deschiderea procedurii de insolvență împotriva debitorului.
