Ministra Justiției, Alina Gorghiu, împreună cu președintele PNL, Nicolae Ionel Ciucă, și Andronache Gabriel au semnat un nou proiect de lege destinat să combată agresiunile împotriva copiilor și să garanteze un mediu sigur și liniștit pentru aceștia. Prin această inițiativă legislativă se propune să ofere o copilărie fără violență, protejând drepturile fundamentale ale copiilor și sancționând aspru pe cei care încalcă aceste drepturi.
„Copiii noștri au dreptul la un viitor liniștit, un mediu sigur”, a declarat ministra Justiției Alina Gorghiu, subliniind importanța acestui proiect pentru protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății.
Proiectul de lege propus cuprinde mai multe prevederi menite să întărească legislația în domeniul protecției copiilor și să asigure pedepse mai aspre pentru cei care comit fapte de agresiune împotriva lor:
- Creșterea Limitelor de Pedeapsă: Limita de pedeapsă pentru rele tratamente aplicate minorilor va fi majorată de la 5 la 10 ani de închisoare. Această măsură vine în contextul în care în anul 2023 au fost efectuate cercetări în aproape 1700 de dosare referitoare la violența asupra copiilor.
- Introducerea Agravantei pentru Consumul de Droguri: Se propune introducerea unei agravante pentru cazurile în care punerea în pericol a minorului este realizată de către un părinte sau un tutore care a consumat droguri. Persoanele implicate în astfel de infracțiuni pot primi o pedeapsă de la 7 la 12 ani de închisoare pentru infracțiunea de rele tratamente.
Reamintim că violența domestică e din ce în ce mai întâlnită în societatea românească.
Conform Legii 217/2003 (republicată), Art. 3 “violența domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”
Cum se sesizează violența domestică?
În cazul violențelor poliţia poate acţiona în urma depunerii unei sesizări scrise la sediul unităţii de poliţie de pe raza de domiciliu a victimei (dacă e făcută de victimă se numește plângere, dacă e făcută de un martor se numește denunț), în urma unui apel telefonic la ofiţerul de serviciu al secţiei/unităţii de poliţie din zona respectivă, a unei solicitări la Serviciul Unic de Apel de Urgenţă 112 (care poate fi făcută de oricine are cunoştinţă de astfel de evenimente), a unei sesizări verbale făcută direct la agentul de poliţie care patrulează sau, poliția poate afla cu ocazia intervenției la un alt caz sau chiar din presă.
Sesizări despre astfel de fapte de violență domestică pot fi făcute și de persoanele cu funcții de conducere în cadrul unei autorități a administrației publice sau în cadrul altor autorități publice, instituții publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum și de orice persoană cu atribuții de control care, în exercitarea atribuțiilor lor, au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Ele sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară. (art. 291 Cod procedură penală)
Victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă organul de cercetare penală sau procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate. Plângerea penală prealabilă poate fi depusă şi de un mandatar, caz în care procura trebuie întocmită special pentru acest scop şi trebuie să rămână anexată la plângere pe parcursul procedurilor.
Acţiunea penală în cazul infracţiunilor sancţionabile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, de ex: lovire sau alte violențe (art.193 CP), amenințare (art. 206 CP), viol în forme neagravante (art. 218 alin 1 și alin 2 CP), agresiune sexuală în forme neagravante (art.219 alin 1 CP), furt între membrii de familie (art.231 alin 1CP), distrugere (art. 253 alin 1 și alin 2 CP)
este guvernată de principiul disponibilităţii: victima poate decide retragerea plângerii, situaţie care stinge acţiunea penală începută în prealabil și agresorul nu mai este pedepsit.
În cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe săvârșită asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu iar în acest caz voința victimei de a opri pedepsirea agresorului nu se mai poate manifesta.
Pentru celelalte categorii de infracţiuni (pentru care legea nu solicită introducerea unei plângeri penale prealabile), organele de anchetă penală nu au nevoie de manifestarea expresă de voință a persoanei vătămate pentru tragerea la răspundere penală a autorului faptei, indiferent de modalitatea prin care au aflat de faptă.
Linie telefonică gratuită pentru ajutor specializat 0800 500 333
