Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că modificările aduse Codului Penal în ceea ce privește definirea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare sunt constituționale. În acest sens, CCR a respins două sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și de mai mulți deputați AUR.
Comunicatul CCR:
În ședința din data de 28 aprilie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, după conexarea celor două sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului unic din Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Dispozițiile legii criticate prevăd că:
Articolul 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Incitarea la violență, ură sau discriminare – Art. 369. – Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Această lege a mai făcut o dată obiectul unui control de constituționalitate, în toamna anului trecut, la solicitarea președintelui României. Acesta a considerat atunci că noile reglementări sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece încalcă principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. În plus, s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la statul de drept și la respectarea Constituției și a legilor, a soluției instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.
Atunci, CCR a admis sesizarea șefului statului, iar legea a fost reexaminată în Parlament și adoptată ulterior, pe 14 martie 2022, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
