Tribunalul Bihor a explicat, în hotărârea motivată publicată pe portalul Rejust, de ce i-a achitat pe cinci din cei șase inculpați dintr-un dosar de evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat cu un prejudiciu calculat de aproape 3 milioane de lei. Instanța a observat mai multe inadvertențe în rechizitoriul DIICOT Oradea, printre care necalcularea prejudiciului în unele cazuri, nelămurirea legalității unor achiziții, expunerea unor fapte care nu au legătură cu cele reținute în cazul unor inculpați. Totuși, Tribunalul a precizat că,deşi a pronunţat soluţii de achitare sub aspectul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală, ”acestea s-au raportat la modalitatea în care Parchetul a înţeles să formuleze acuzaţiile şi să descrie faptele în raport de materialul probator administrat, constatându-se o vădită discrepanţă între descrierea faptelor, modalitatea de stabilire a prejudiciului şi încadrarea în drept”.
Extrase din hotărârea Tribunalului Bihor – acuzațiile aduse:
În fapt, în esenţă, în sarcina inculpatului (Balla Istvan – n.n.) s-a reţinut faptul că în perioada (…) ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii grave de evaziune fiscală (prin care s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu total de 2.937.412 lei). La acest grup ar fi aderat inculpaţii (Cuc Maria Mirabela – fosta oție a lui Balla – n.n.) şi (Istvan Zsolt Czaholi – n.n.) (fără a se preciza un anumit moment, dacă de la început sau pe parcursul perioadei), cărora (Balla) le-ar fi traseat sarcini (cu privire la activităţile ce urmează a fi efectuate, cantitiăţi, locul de încărcare a mărfii, locul de descărcare, facturile şi actele ce trebuiau să fie întocmite, identificarea furnizorilor din ţară sau străinătate etc.).
În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii (Janos Toth – n.n.) – cetăţean maghiar, (Doru Nicolae Dascălu – n.n.) şi (Claudiu Postoveanu – n.n.) s-a reţinut în esenţă că ar fi efectuat acte de sprijinire a activităţii grupului infracţional organizat, iar faţă de societăţile (…) SRL Oradea, SC (…) SRL Oradea şi (…) SRL Săcueni s-a reţinut aceeaşi infracţiune însă fără a se evidenţia în concret starea de fapt avută în vedere (acte de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire), tribunalul urmând a se raporta la starea de fapt reţinnută inculpaţilor persoane fizice care le-ar fi administrat (sprijinirea grupului în cazul societăţilor Agradias şi Echinox, respectiv aderare în cazul societăţii Alex&Pistike).
Din toate probele administrate (declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică şi înscrisurile ridicate de la cele 5 societăţi implicate în activitatea de comerţ cereale şi analizate în cuprinsul raportului de constatare tehncio ştiinţifică din 26.05.2014 dar şi cele ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare) tribunalul reţine că atât inculpatul (Balla Istvan) cât şi fosta sa soţie, au desfăşurat activităţi în domeniul comerţului de produse cerealiere, constând în principal în operaţiuni de intermediere, precum şi servicii de transport către societăţi din străinătae (Ungaria, Slovacia, Austria), de regulă marfa fiind încărcată şi descărcată din şi în diferite destinaţii majoritatea aflate pe teritoriul Ungariei, cu autocamioane româneşti (controlate şi coordonate de inculpatul Balla Istvan).
În toată această activitate au fost întocmit facturi (inclusiv de la societăţi inactive fiscal), CMR-uri, borderouri de achiziţie de la persoane fizice, note de recepţie (NIR) care nu atestă operaţiunile desfăşurate în realitate, atât pentru eludarea taxelor fiscale datorate statului maghiar de societăţile ungare, cât şi pentru a nu fi descoperită activitatea societăţilor de tip fantomă româneşti de către organele de inspecţie fiscală cu ocazia controalelor inopinate (în acest sens se reţin că toate societăţile implicate au fost declarate inactive din punct de vedere fiscal, ca urmare a nedepunerii declaraţiilor fiscale, nu au spaţii de depozitare şi puncte de lucru declarate, iar unele deţin conturi bancare în Ungaria – (…)).
O parte din documenele ce atestă operaţiuni nereale, precum şi ştampile sau acte privind înfiinţarea scoietăţilor comerciale au fost descoperite şi ridicate de la locuinţa tatălui inculpaţilor (…) şi (…), cu ocazia percheziţiei domiciliare, însă, astfel cum s-a reţinut în cazul fiecărei societăţi în parte, nu atestă operaţiuni reale, neputându-se reţine îndeplinirea elementelor constitutive ale infracţiunilor de evaziune fiscală astfel cum au fost descrise în rechizitoriu.
Deşi tribunalul a pronunţat soluţii de achitare sub aspectul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală, subliniem faptul că acestea s-au raportat la modalitatea în care Parchetul a înţeles să formuleze acuzaţiile şi să descrie faptele în raport de materialul probator administrat, constatându-se o vădită discrepanţă între descrierea faptelor, modalitatea de stabilire a prejudiciului şi încadrarea în drept. Or, instanţa este limitată la faptele descrise în actul de sesizare şi nu infracţiuni de complicitate la evaziune fiscală comise pe teritoriul statului maghiar de către firmele maghiare.
Probleme identificate de instanță
– Nu s-a calculat profitul aferent şi nici impozitul pe profit datorat în anumite situații.
– Parchetul susține că unele operațiuni sunt fictive, dar acest aspect nu se mai reţine în descrierea faptei şi nu se calculează vreun prejudiciu.
– Deşi în descrierea infracţiunii de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpatei (Cuc Mirabela – n.n.) este cuprinsă şi relaţia comercială dintre Miraflores Plant şi societatea Interagrarium KFT Ungaria, nu s-a calculat niciun prejudiciu (TVA sau impozit pe profit), aferent nedeclarării veniturilor obţinute din valorificarea pe teritoriul naţional a acestei achiziţii intracomunitare, fiind reţinut exclusiv prejudiciul aferent achiziţiei cantităţii de 376,06 tone din Slovacia (46.444 lei TVA şi majorări de întârziere). De altfel, statul român nici nu s-a constituit parte civilă în ceea ce priveşte relaţia comercială (Miraflores Plant – n.n.) SRL- Interagrarium KFT Ungaria.
– În lipsa oricărui mijloc de probă care să ateste că marfa ce a făcut obiectul a două achiziţii intracomunitare nedeclarate de societatea (Miraflores Plant – n.n.) SRL a intrat şi a fost valorificată pe teritoriul României fără înregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate, nu se pot reţine decât cel mult premisele săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, raportat la evaziunea fiscală eventual comisă de furnizorii străini care ar fi putut avea interesul de a declara livrări fictive în România, pentru a justifica lipsa stocului de marfă aferent livrărilor realizate „la negru” pe teritoriile acestora. Dimpotrivă, din probele administrate rezultă un dubiu rezonabil că marfa nu a fost descărcată pe teritoriul României în localităţile menţionate în CMR-uri (Satu-Mare sau Bacău), fiind transportată de societăţi, camioane sau şoferi din Ungaria, precum şi un dubiu cu privire la persoanele care au efectuat plăţile din partea societăţii Miraflores (nu există contracte de transport încheiate de Miraflores, plăţile s-au realizat exclusiv în numerar) şi nu există probe privind reprezentarea în fapt de către inculpaţii (Cuc Maria Mirabela – n.n.) sau coordonarea de către (Balla Istvan – n.n.) a activităţii acestei societăţi prin persoane interpuse.
– Chiar dacă inculpata (Cuc Maria Mirabela) a declarat că îşi însuşeste acuzaţia penală potrivit descrierii faptelor din rechizitoriu, fiindu-i admisă cererea de judecată în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu rezultă calitatea acesteia de administrator de fapt al societăţii (….) SRL şi cu atât mai puţin existenţa unor acte de instigare din partea coinculpatului Balla Istvan în sensul nedeclarării pretinselor venituri obţinute pe teritoriul statului român din achiziţiile intracomunitare (din Slovacia, respectiv Ungaria). Declaraţiile acesteia în calitate de suspect cu privire la implicarea coinculpatului (Balla Istvan) în activitatea societăţii nu sunt susţinute de alte mijloace de probă, fiind date într-o perioadă în care se afla în conflict cu acesta şi, ca atare, subiective.
– Despre facturile emise de Claudiu Postoveanu pentru a justifica achiziții presupus nereale de cereale de 980.000 de lei: câtă vreme avem în discuţie facturi emise de o societate inactivă din punct de vedere fiscal, pentru care nu s-au înregistrat plăţi (fiecare factură având valori cu mult peste pragul de 5.000 lei), apreciem că nu au fost emise în scopul eludării de la plata obligaţiilor fiscale constând în deducerea de TVA. Mai mult decât atât, din materialul probator nu rezultă faptul că aceste facturi au fost declarate la ANAF în luna februarie în scop fiscal. Scopul emiterii acestora, la fel ca şi în cazul bordeorurilor de achiziţie emise pe numele persoanelor fizice, a constat în justificarea provenienţei mărfurilor aferente livrărilor intracomunitare declarate în VIES, dar inexistente în realitate.
– Aspecte legate de achiziții de cereale de la persoane fizice nu sunt lămurite de DIICOT. Mai mult, ”la o analiză mai în detaliu, lucrurile devin şi mai confuze”, susține instanța. ”Practic, din cuprinsul rechizitoriului nu rezultă dacă achiziţiile menţionate în cele 9 borderouri sunt sau nu reale şi nici nu s-a lămurit de unde provine marfa livrată societăţii (…) SRL (pentru care s-ar fi plătit suma de 526.434 lei fără TVA, în raport de care s-a stabilit o diferenţă de venituri nedeclarate). Or, dacă vorbim de venituri nedelarate în valoare de 177.877 lei, nu înţelegem care este legătura cu marfa achiziţionată real sau fictiv de la persoanele fizice în baza acelor borderouri.”
– Tribunalul constată că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte care nu au nicio legătură cu cele reţinute în sarcina inculpatului.
– Organul de urmărire penală nu a lămurit care a fost scopul înfiinţării societăţii (…) SRL şi realitatea operaţiunilor declarate de partenerii interni şi externi, existenţa lanţurilor de tip evazionist, nemaidiscutând despre modalitatea în care a înţeles să coreleze starea de fapt cu prejudiciul stabilit de inspectorii fiscali şi pretins de partea civilă (care nu corespunde cu descrierea în fapt a infracţiunii, ci constatărilor inspectorilor fiscali).
Deşi tribunalul a pronunţat soluţii de achitare sub aspectul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală, subliniem faptul că acestea s-au raportat la modalitatea în care Parchetul a înţeles să formuleze acuzaţiile şi să descrie faptele în raport de materialul probator administrat, constatându-se o vădită discrepanţă între descrierea faptelor, modalitatea de stabilire a prejudiciului şi încadrarea în drept. Or, instanţa este limitată la faptele descrise în actul de sesizare şi nu infracţiuni de complicitate la evaziune fiscală comise pe teritoriul statului maghiar de către firmele maghiare.
Achitări pentru acuzația de grup infracţional organizat,
Tribunalul reţine că aceasta poate subzista indiferent de săvârşirea infracţiunilor scop (fapte de evaziuni fiscală pe teritoriul statului român sau al altui stat), însă în prezenta cauză nu sunt îndeplinite cerinţele legale, astfel cum va arăta punctual în cele ce urmează:
– În ceea ce îl priveşte pe inculpatul (Balla Istvan -n.n.) tribunalul reţine din probele administrate că a avut cunoştinţă de operaţiunile privind comercializarea de cereale, fiind persoana care negocia preţurile, dispunea plăţile şi coordona şoferii camioanelor care efectuau transporturile. Acesta a fost identificat din planşele fotografice de martorii (…).
Relevantă este declaraţia martorului (…), care l-a perceput pe (Balla Istvan) ca fiind persoana care îi asigura transportul cerealelor către clienţii societăţii (…) KFT aflaţi tot pe teritoriul Ungariei. Motivul pentru care a acceptat această propunere (de a fi efectuat transportul de către societatea (…) SRL administrată de soţia inculpatului) a fost pentru că preţul convenit era inferior celui practicat de transportatorii maghiari şi fiind vorba despre o societate românească nu avea de plată TVA. Totodată a precizat că nu a vândut sau cumpărat cereale de la (Balla Istvan), iar CMR-urile aferente livrărilor (cereale vândute) erau pentru societăţi interne (Ungaria).
De asemenea, martorul (…) i-a recunoscut pe ambii soţi (Balla) cu care susţine că a negociat încheierea unui contract cadru de vânzare cereale (marfa fiind ulterior revândută de societatea Alex&Pistike la societăţi din Austria şi transportată de Alex&Pistike). Practic s-au încheiat acte de transport între (….) KFT şi Alex&Pistike SRL, marfa fiind livrată direct socităţilor din Austria, după ce a fost achitată înainte de încărcare, în numerar sau prin cont bancar.
– Toţi ceilalţi inculpaţi au îndeplinit divese sarcini trasate de (Balla Istvan – n.n.) în diferite perioade de timp, la fel ca şi alte persoane faţă de care s-au dispus în cauză soluţii de clasare (…) sau persoane care au lucrat în perioada respectivă pentru familia Balla (…). Niciuna dintre aceste persoane nu a perceput existenţa sau apartenenţa la vreo grupare constituită în vederea comiterii de infracţiuni de evaziune fiscală. Acestia au lucrat cu sau fără contract de muncă pentru familia Balla (ca şi şoferi personali, îngrijitori cai şi grajduri, curaţat camioane sau reparat maşini, curăţenie etc.), fiind retribuiţi lunar cu diverse sume de bani. În acest context au fost ocazional, în diferite perioade de timp, angrenaţi în diverse activităţi în afara sarcinilor zilnice de către Balla Istvan sau soţia acestuia (ex. deplasări în străinătate în vederea depunerii sau retragerilor de bani pe numele unor societăţi româneşti sau Ungare, transport marfă, completare CMR sau facturi), însă fără a avea reprezentarea scopului urmărit.
Unele dintre aceste persoane nici nu au cunoscut faptul că pe numele lor s-au emis procuri speciale de împuternicire pe conturile bancare sau că au fost menţionate în contracte, facturi şi CMR-uri şi nu au deţinut şi folosit niciodată ştampilele societăţilor.
– În cadrul acestei grupări nu se evidenţiază rolul fiecărui inculpat şi nici o ierarhizare a sarcinilor, toţi fiind subordonaţi şi remuneraţi de familia Balla. Majoritatea au fost în perioada (…) persoane tinere, fără pregătire şi cunoştinţe de specialitate, fără ocupaţie şi loc de muncă, sau necunoscători ai limbii române fiind astfel uşor de angrenat şi coordonat.
– Majoritatea inculpaţilor au dat declaraţii sincere (…) din care rezultă faptul că nu au perceput că sunt implicaţi în fapte de natură penală şi nu au urmărit un astfel de scop.
– Perioadele în care ar fi acţionat inculpaţii în cadrul grupării sunt diferite, nu există o continuitate sau perioade de timp în care să fi acţionat simultan cel puţin 3 persoane în cunoştinţă de cauză.
Aşadar, în activitatea celor 5 societăţi inculpatul (Balla Istvan – n.n.) a implicat şi angrenat în diferite perioade timp, diverse persoane de încredere (din familie sau din cercul de prieteni), fără a exista între acestea o înțelegere care să confere stabilitate și durabilitate. Prin urmare, din propriul demers analitic asupra materialului probator al cauzei tribunalul nu poate reţine că a existat o grupare de cel puţin trei persoane care să aibă ca scop comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală şi care să fi activat coordonat într-o anumită perioadă rezonabilă de timp, ceea ce conduce la concluzia că activităţile desfăşurate de inculpaţi şi descrise în rechizitoriu nu se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional.
Pentru toate aceste motive, în baza art. 396 alin. (1) şi (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a C. proc. pen., tribunalul va pronunţa soluţii de achitare faţă de toţi inculpaţii sub aspectul săvârşirii infracţiunii de grup infracţional organizat.
Întreaga hotărâre a Tribunalului Bihor în acest caz este disponibilă pe portalul Rejust.
