Conform Codului administrativ, municipiul este unitatea administrativ-teritorială declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii criteriilor prevăzute de lege. Municipiul este alcătuit din zone rezidenţiale, zone industriale şi de afaceri, cu multiple dotări edilitare cu funcţii administrative, industriale, economice, politice, sociale, culturale şi ştiinţifice destinate deservirii unei populaţii dintr-o zonă geografică mai întinsă decât limitele administrative ale acestuia, de regulă situate într-un areal mai mare decât al oraşului.
In perioada 1990-2006, au fost declarate 59 de municipii si 47 de orase si s-au infiintat 225 comune noi. Uneori, aceste modificari au slabit aparatul administrativ si resursele financiare din comunele divizate. Tendinta de fragmentare a comunelor s-a manifestat pe parcursul aplicarii Legii nr. 351/2001, dar si anterior, din cauza absentei unui cadru legislativ corespunzator.Aproape 40 de orașe și tot atâtea municipii nu mai îndeplinesc din punct de vedere formal condițiile pentru a mai fi astfel denumite, dar oamenii continuă să plătească impozite ca și cum acest statut nu ar fi doar pe hârtie. În acest context, beiușeanul Sorin Mortan a inițiat o petiție pentru ca beiușul să revină la statut de oraș.
<Redevenirea la statutul de oraș a ,municipiului ” Beiuș, scăderea taxelor, prețului la apă, la gunoi…etc.Orasele trebuie sa aiba minimum 10.000 de locuitori, iar municipiile cel putin 40.000. În Beiuș actualmente, nici 10000 nu locuiesc, cu adevărat. Trebuie să fim realiști…diaspora Beiușului …Beiuş şi Aleşd rămân oraşe! Oraşele bihorene cu mai puţin de 25.000 de locuitori nu vor fi „retrogradate” sate… satele arondate orașelor…ex. Delani la Beiuș Pentru că sunt arondate unor oraşe, acestea nu pot accesa fonduri europene pentru dezvoltare alocate localităţilor rurale, dar nici nu pot trece drept oraşe, fapt pentru care sunt condamnate să rămână în urmă faţă de comunele cu care se învecinează…>, se argumentează în petiția depusă online.
