Din interpretarea art. 194, art. 196 și art. 200 Cod procedură civilă, rezultă că prezentarea motivelor de fapt pe care se întemeiază cererea sunt obligatorii și sunt prevăzute sub sancțiunea nulității cererii de chemare în judecată, iar judecătorul are obligația de a verifica dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește toate cerințele legale înainte de fixarea primului termen de judecată. În ipoteza în care cerințele legale nu sunt îndeplinite, judecătorul are obligația de a permite reclamantului să completeze lipsurile cererii, comunicând acestuia în scris care sunt lipsurile și termenul în care trebuie să facă completările sau modificările dispuse. În ipoteza în care acesta nu se conformează, se dispune anularea cererii.
În speță, judecătorul fondului nu a observat în cadrul verificării obligatorii din procedura prealabilă că acțiunea reclamantei nu este motivată în nici un fel, în fapt și în drept, procedând la soluționarea cauzei deși nu îi fusese prezentată nici o stare de fapt și nici un temei de drept pe care să le analizeze, situație în care sentința pronunțată este nelegală.
Prin urmare, sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. 5 Cod procedură civilă, impunându-se casarea cu trimitere a cauzei în vederea respectării dreptului reclamantei la completarea omisiunilor din cuprinsul cererii, arătarea motivelor de fapt și de drept pe care înțelege să le invoce și judecarea acțiunii prin raportare la motivele invocate.
Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal Decizia nr. 52 din 03 februarie 2023
Prin Sentința din 06.10.2022, Tribunalul Bihor a admis acțiunea formulată de reclamanta (R), în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
A anulat certificatul de încadrare în grad de handicap din 07.04.2022 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean (J) și a obligat pârâta să emită o decizie de încadrare în grad de handicap accentuat, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că prin Certificatul nr. (…)/07.04.2022 emis de COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP din cadrul Consiliului
Județean (J), reclamanta a fost încadrată în grad de handicap „mediu” pentru bolile identificate sub cod G20. A reținut judecătorul fondului că, la baza emiterii acestui certificat de încadrare în gradul de handicap au stat Raportul de evaluare complexă întocmit de Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a județului (J), Scrisoare medicală din 06.04.2022 întocmită de medic specialist medicină de familie dr. (…), Referat medical ambulator nr. (…)/22.02.2022 întocmit de medic primar psihiatru dr. (…), Referat medical nr. (…)/28.03.2022 întocmit de medic specialist neurolog dr. (…), Buletin de interpretare tomografie computerizată nr. (…)/11.12.2021, Cupon de pensie, Anchetă socială nr. (…)/05.04.2022 întocmită de Primăria Mun. (L), Decizia nr. (…)/30.06.2015 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Tribunalul a reținut că potrivit art. 2 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, „persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale”, iar potrivit art. 85 alin. 3 și alin. 10 din același act normativ, încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare”, „criteriile medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.” A reținut instanța de fond că încadrarea în grad de handicap se face în conformitate cu criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1992 din 31 august 2007, pe baza actelor din dosarul medical al solicitantului, iar evaluarea medicală în vederea încadrării în grad de handicap este multiaxială, realizându-se pe trei dimensiuni: medicală, psihologică și socială, stabilindu-se astfel măsura în care afecțiunea medicală generatoare de handicap afectează viața personală, respectiv: autonomia în plan personal constând în capacitatea de autoservire și autoîngrijire; integrarea socială a persoanei; autonomia în plan social constând în comunicare, orientare și mobilizare.
De asemenea, instanța fondului a mai reținut că în speță, potrivit Referatului medical nr. (…)/28,03.2022 întocmit de medic specialist neurolog dr. (…), reclamantei i-a fost stabilit diagnosticul de Boală Parkinson – std. II, afecțiune ce a fost codată sub codul G20, cu ocazia evaluării complexe, conform Clasificării Internaționale a Maladiilor. Conform aceluiași document, reclamanta prezintă UPDRS 111.
A reținut judecătorul de fond că potrivit dispozițiilor Cap. 7 Subcap. V pct.3 din Criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al M.M.F.E.S și prin Ordinul 1992/2007 al M.S.P., cu modificările și completările ulterioare – Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor de control al comportamentului motor în vederea încadrării în grad de handicap, gradul de handicap accentuat, gradul de handicap superior celui acordat, se acordă pentru „formele la care predomină tremorul sau akineto-hipertonice sau care se însoțesc de mișcări involuntare severe, de tulburări de mers și echilibru, căderi frecvente, cu tulburări vegetative severe (mai ales cardiovasculare și respiratorii) la care simptomatologia este permanentă, influențată parțial de terapie, însoțite de tulburări de locomoție, statică și mers, de tulburări de manipulație, deglutiție, fonație și vorbire. Distonii musculare focale/segmentare sau generalizate de severitate medie/mare, cu apariția unor posturi distonice temporare invalidante și dureroase, care răspund parțial la tratament cronic corect (toxina botulinică sau stimulare cerebrală profundă, plus terapie medicamentoasă specifică și neurorecuperare funcțională); nu permit desfășurarea unor profesii care implică activitate fizică ce presupun menținerea unor posturi fixe și relații publice prelungite sau funcții oficiale reprezentare publică sau instituțională”.
De asemenea, a reținut instanța de fond, conform prevederilor legale incidente, Scala lui
Hoehn și Yahr examinează parametrii expresiei faciale, tulburările de vorbire, tremurul, rigiditatea postură, tulburările de mers, bradikinezia.
- Stadiul I: trăsături de boală Parkinson unilaterale, inclusiv manifestările majore: tremor, rigiditate sau bradikinezie;
- Stadiul II: trăsăturile menționate anterior, prezente bilateral în asociere cu posibile probleme de fonație, capacitate scăzută de menținere a poziției și mers anormal; – Stadiul III: trăsături de boală Parkinson prezente bilateral, agravate, în asociere cu dificultăți de echilibru. Funcționalitatea independentă a pacienților este menținută;
- Stadiul IV: pacienții nu pot locui singuri și independenți; – Stadiul V: pacienții au nevoie de scaun pe rotile sau nu pot să se coboare din pat. Judecătorul fondului a reținut că Scala Webster examinează limitele de mișcare și de autonomie cu un scor împărțit în 3 grupe de gravitate: 1-10 Parkinson ușor; 11-20 Parkinson moderat, 21-30 Parkinson sever. A mai susținut judecătorul fondului că indicele Barthel analizează activitatea cotidiană: baia, utilizarea toaletei, continența, deplasarea prin casă, nutriția.
A reținut instanța de fond că Scala UPDRS are 3 arii de evaluare în domeniul dizabilității induse de boala Parkinson împreună cu o a patra evaluare a complicațiilor și tratamentului. Scorul final cumulativ este între 0 puncte (nu există handicap) și 199 puncte (handicap total).
Tribunalul (…) a constatat că, din referatul întocmit de medicul primar neurolog rezultă că reclamanta prezintă stadiu II din 5 și un indice UPDRS de 111 puncte din 199, ceea ce semnifică că afectarea acesteia se situează peste nivelul mediu.
A mai reținut instanța de fond pe de altă parte că, reclamanta a obținut un scor Barthel de 55 de puncte dintr-un maxim de 100 (scala de incapacitate Barthel – scală ce măsoară performanțele pacientului în zece activități ale vieții cotidiene în funcție de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte și corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică „independența asistată”, iar cel de 75 de puncte — cvasiindependența), un scor IADL de două puncte dintr-un maxim de 8 puncte (indexul IADL/IADL ce reprezintă o scală ce cuprinde 8 itemi (activități curente, instrumentale specific traiului zilnic) și un scor ADL de 5 puncte dintr-un maxim de 10 puncte, ceea ce indică o independență asistată.
A reținut judecătorul fondului că, mai mult, din referatul medicului specialist rezultă că reclamanta prezintă tulburări de mers, tulburări de personalitate, tulburare depresivă, tremor accentuat, afecțiuni ce se încadrează în cerințele prevăzute în prevederile legale redate mai sus.
Coroborând toată documentația depusă la dosar, instanța a apreciat că afecțiunile de care suferă reclamanta generează o deficiență funcțională ce poate fi încadrată în grad de handicap accentuat.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 1, 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004, a art. 87 din
Legea nr. 448/2006 și a prevederilor Ordinului nr. 762/2007, tribunalul a găsit întemeiată acțiunea reclamantei, și a admis-o conform dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, solicitând admiterea recursului și, pe cale de consecință, casarea în întregime a sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea contestației formulate de către reclamantă, ca nefondată și menținerea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (…)/07.04.2022.
În motivare, recurentul a arătat că argumentele avute în vedere de către prima instanță și care au condus la concluzia încadrării în grad de handicap accentuat încalcă prevederile legale aplicabile în speță.
Diagnosticul reclamantei (cod boală G20 asociat diagnosticului de Boala Parkinson) se încadrează în Capitolul VII, Subcapitolul V – Funcțiile neuro-musculo-scheletice și ale mișcărilor aferente – evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor de control al comportamentului motor în vederea încadrării în grad de handicap din Criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES și prin Ordinul 1992/19.11.2007 al MSP.
Cele mai multe afecțiuni cuprinse în acest capitol se referă la boli determinate de leziuni de ordin etiologic (neurodegenerative, neurochimice – disfuncție sinoptică, vasculară, metabolică, inflamatorie, demielinizantă, tumorală, infecțioasă, imunologică ș.a.) care produc disfuncții sinaptice/leziuni la nivelul ganglionilor bazali (putamen, nc. caudat, globus pallidus, nudei talamici, nc. subtalamic, substanță neagră mezencefalică) și circuitelor lor cortico-subcorticale și cu alte structuri din trunchiul cerebral și cerebel.
Între acestea, specifice Bolii Parkinson sunt: examenul clinic neurologic în care medicul va cuprinde referiri la elemente precum tremor, diskinezie, hipotonic, bradikinezie, hipo-/akinczie, tulburări de mers și de echilibru, tulburări nonmotorii, tulburări motorii și nonmotorii induse de terapia specifică în boala Parkinson și scale clinice pentru boala Parkinson precum scala UPDRS și Hoehn – Yahr.
Astfel, scorurile ADL și IADL luate în considerare de instanță în sentința criticată, nu sunt parametri funcționali relevanți în speță, cu atât mai mult cu cât itemii/informațiile din aceste scale sunt avute în vedere și cuprinse în scala UPDRS.
Diagnosticele de tulburări de personalitate și tulburare depresivă nu pot fi luate în considerare în stabilirea gradului de handicap generat de diagnosticul de boală Parkinson, acestea nefiind cuprinse printre parametrii funcționali specifici ai acesteia, de altfel nefiind cuprinse nicăieri în criteriile medico-psiho-sociale ca fiind generatoare de încadrare în grad de handicap, în mod individual sau prin asociere.
Prin urmare, coroborarea acestor diagnostice și scale în vederea încadrării în grad de handicap pentru Boala Parkinson este neconformă prevederilor Cap, VII Subcap. V din Criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul 762/31.08,2007 al MMFES și 1992/19,11,2007 al MSP.
În ceea ce privește aprecierea instanței că ar reprezenta o afectare „peste mediu” reflectată de stadiul II din V al bolii pe scala Hoehn – Yahr și de scorul de 111 din 199 pe scala UPDRS, raportat la descrierea textului legal aferentă gradului de handicap mediu precum și comparativ, a gradului de handicap accentuat, rezultă că această concluzie este greșită, afectarea reclamantei fiind medie și nu peste mediu.
În același sens sunt și informațiile prezentate în Ancheta socială și Raportul de evaluare complexă, informații neluate în seamă de către instanță în cuprinsul sentinței recurate.
Astfel, conform evaluării complexe realizate în prezența reclamantei, specialiștii din cadrul
Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (J) au constatat că „deplasarea se realizează fără dispozitiv, poate face cumpărături ușoare” și că „… în activitățile zilnice care presupun efort fizic prezintă unele limitări și este ajutată de soț, iar la autonomia și statusul funcțional se descurcă cu puțin ajutor, are activități recreative, uneori necesită ajutor la prepararea hranei …” – (Raportul de evaluare complexă nr. (…)/07.04.2022). Iar, conform Anchetei sociale nr. (…)/05.04.2022 reclamanta realizează următoarele activități singură: igienă corporală, îmbrăcat/dezbrăcat, servire/hrănire, mobilizare, nu utilizează dispozitive la mers, deplasare în interiorul/în exteriorul locuinței, utilizarea mijloacelor de comunicare, se descurcă la activități gospodărești ușoare, conformarea la recomandările medicale, utilizare mijloace de transport, în timp ce doar pentru următoarele activități are nevoie de ajutor parțial: prepararea hranei/hrănire, gestionarea propriilor venituri, efectuarea de cumpărături.
În drept, recurentul a invocat art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 483 și urm. Cod procedură civilă, Legea nr. 448/2006, H.G. 268/2007, H.G. nr. 430/2008, Ordinul nr. 2298/2012 și Ordinul nr. 762/1902/2007. Intimata (R), legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Analizând motivul de casare prev. la art. 488 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, cu referire la respectarea de către instanța de fond a procedurii prealabile fixării termenului de judecată, în ce privește verificarea cererii de chemare în judecată, a motivelor de fapt și de drept existente în aceasta, invocat din oficiu, instanța de recurs a constatat următoarele:
Potrivit art. 200 Cod procedură civilă:
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194 – 197. (…)
Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194 – 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a) – c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195 – 197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. Potrivit art. 194 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată va cuprinde:
numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin
înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f) semnătura.
Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, rezultă că prezentarea motivelor de fapt pe care se întemeiază cererea sunt obligatorii și sunt prevăzute sub sancțiunea nulității cererii de chemare în judecată, iar judecătorul are obligația de a verifica dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește toate cerințele legale înainte de fixarea primului termen de judecată. În ipoteza în care cerințele legale nu sunt îndeplinite, judecătorul are obligația de a permite reclamantului să completeze lipsurile cererii, comunicând acestuia în scris care sunt lipsurile și termenul în care trebuie să facă completările sau modificările dispuse.
În ipoteza în care acesta nu se conformează, se dispune anularea cererii.
În speța de față, judecătorul fondului nu a observat în cadrul verificării obligatorii din procedura prealabilă că acțiunea reclamantei nu este motivată în nici un fel, în fapt și în drept și nu a procedat în conformitate cu obligațiile procedurale impuse de art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă, la constatarea acestor lipsuri și la înștiințarea reclamantului cu privire la existența lipsurilor și a obligației de completare. A procedat la soluționarea cauzei deși nu îi fusese prezentată nici o stare de fapt și nici un temei de drept pe care să le analizeze, situație în care sentința pronunțată este nelegală.
Cu toate acestea, fiind încălcate de către instanța de fond prevederile art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța de recurs a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. 5 Cod procedură civilă, impunându-se casarea cu trimitere a cauzei în vederea respectării dreptului reclamantei la completarea omisiunilor din cuprinsul cererii, arătarea motivelor de fapt și de drept pe care înțelege să le invoce și judecarea acțiunii prin raportare la motivele invocate.
Prin urmare, în temeiul prev. art. 498 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea de Apel a admis recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Județean (J) – Comisia de Evaluare a Persoanelor
Adulte cu Handicap, împotriva Sentinței nr. (…) din 06.10.2022 pronunțată de Tribunalul care a casat-o cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță, ținând seama de considerentele prezentei decizii. Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
- -DECIZII RELEVANTE CURTEA DE APEL ORADEA.
