Poliția Română a fost sesizată cu privire la existența unor noi modalități de înșelăciuni în mediul online, care pun în pericol siguranța financiară a cetățenilor, prin intermediul unor pagini web falsificate, care pretind a oferi asistență juridică, pentru recuperarea fondurilor pierdute în urma fraudelor cu investiții.
Poliția Română, prin Direcția de Investigații Criminale, informează cetățenii cu privire la noile tendințe și moduri de operare, în vederea conștientizării și diminuării riscurilor la care sunt expuse persoanele, victime ale infracțiunilor informatice.
Recent, pe rețelele de socializare, au apărut pagini care promit recuperarea rapidă a sumelor de bani pierdute în urma unor înșelăciuni cu modul de operare investment scam. Aceste inițiative sunt, în realitate, false și concepute pentru a profita de persoanele deja vulnerabile, victime care anterior au suferit pierderi financiare prin transferuri către platforme, pe care le considerau legitime, pentru a efectua investiții pe bursa de valori sau pe piața criptomonedelor.
Aceste pagini se prezintă ca fiind oficiale, iar autorii își maschează activitățile printr-un limbaj convingător, susținând că au experiență în recuperarea fondurilor și că sunt afiliați unor organizații guvernamentale, Interpol, Poliția Română sau autorități ale Uniunii Europene.
Mai mult, aceștia solicită completarea unui formular aparent inofensiv, promițând returnarea sumelor de bani furate prin intermediul modului de operare investment scam, dar, de fapt, prin aceste informații, urmăresc să obțină acces la datele personale și financiare ale victimelor, precum și veniturile acestora.
Cetățenii trebuie să fie conștienți de caracteristicile acestui mod de operare care sugerează că aceste oferte sunt false și frauduloase.
- Multe dintre aceste pagini folosesc texte falsificate și un limbaj incoerent, cu erori gramaticale/de scriere/construcții care nu există în limba română ori termeni incorecți precum „guvernul UE” sau „escroci investiționali”. Aceste formulări denotă o înțelegere slabă a limbii române și sugerează că acest mesaj nu este scris de către o entitate legitimă;
- Asemenea modului de operare investment scam, victimele sunt rugate să completeze formulare cu date personale (nume, adresă de e-mail, număr de telefon) pentru a fi contactate ulterior. Acest lucru poate expune victimele la riscuri suplimentare, precum acelea de furtul datelor de identitate și utilizarea acestora la comiterea altor infracțiuni;
- După completarea formularului, pot fi solicitate de către autori diverse sume de bani pentru așa zisa „consultanță juridică”, ceea ce nu face decât să amplifice pierderile financiare;
- Aceste pagini afirmă că lucrează cu organizații inexistente, fiind totodată specificat în mod fals faptul că ar funcționa sub egida Uniunii Europene. Aceste afirmații sunt menite să creeze o iluzie de legitimitate.
“Pentru o mai bună prevenție, cetățenii trebuie să se protejeze în mediul online și astfel, recomandăm să aibă în vedere mai multe măsuri:
Căutați informații cu privire la organizațiile despre care se precizează că recuperează sumele de bani pierdute în urma investițiilor efectuate. Verificați site-urile oficiale ale acelor instituții.
Totodată, consultați autoritățile care reglementează domeniul financiar, dar și autoritățile judiciare în vederea obținerii mai multor informații cu privire la existența și legitimitatea acestor societăți comerciale, care promit recuperarea sumelor de bani pierdute ca urmare a efectuării unor investiții.
Verificați cu atenție pagina de pe rețeaua de socializare, căutați informații despre administratorii acesteia și asigurați-vă dacă este autentică după numărul de postări (un număr mic de postări, în special dacă acestea sunt recente, poate fi un semn că pagina nu este de încredere), conținutul publicat (dacă postările sunt orientate către atragerea de bani sau solicită informații personale, reprezintă un semn de neîncredere), data creării paginii (o pagină recent creată care promovează servicii de recuperare a fondurilor pierdute ar trebui să ridice semne de întrebare întrucât autoritățile legitime au o prezență online stabilă și de lungă durată).
Analizați formulările textuale, fiți atenți la erorile gramaticale și semantice în comunicările scrise și asigurați-vă că textele sunt scrise corect în limba română.
Nu introduceți date personale și nu furnizați informații sensibile și personale, mai ales date bancare, în acest tip de platforme.
Nu dați curs solicitărilor de plăți pentru așa-zisa „consultanță juridică” sau „recuperare de fonduri”, întrucât acestea reprezintă afirmații mincinoase.
Nu acceptați să instalați aplicații de control la distanță, pe dispozitivele dumneavoastră (laptop, telefon mobil, computer, tabletă, smart watch, etc.), întrucât acestea pot oferi acces neautorizat la informațiile personale și financiare.
Fiți suspicioși la ofertele prea bune pentru a fi adevărate și nu luați o decizie sub imperiul unei pretinse urgențe.
Informați-vă constant despre cele mai noi și comune tipuri de moduri de operare ale infracțiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice și pe internet, precum și despre modalitatea de funcționare a acestora.
Raportați activitățile suspecte pe platformele de socializare pentru a minimiza numărul de persoane care ar putea accesa acest tip de conținut.
Dacă întâlniți diverse tipuri de moduri de operare ale infracțiunilor comise prin internet, raportați-le organelor judiciare, întrucât acest lucru poate ajuta la prevenirea altor posibile victime.” se arată în comunicatul Poliției.
În cazul în care o persoană a fost victima unei astfel de înșelăciuni poate să depună plângere penală la organele de urmărire penală din cadrul unității de poliție sau unității de parchet competent teritorială în raport de locuința persoanei vătămate.
Totodată, având în vedere aceste aspecte, Poliția readuce în atenția cetățenilor aspectele relevante despre modul de operare investment scam, care a cauzat numeroase pierderi financiare pentru persoanele care au depus sume de bani în platforme nelegitime și neautorizate să desfășoare activități financiare:
Înșelăciunile comise prin modul de operare investment scam (cunoscut și sub denumirea de trading scam) au devenit din ce în ce mai răspândite în rândul cetățenilor români, în special în contextul investițiilor în criptomonede și pe piața de capital. Printre cele mai comune reclame, prin intermediul cărora sunt atrase persoanele vătămate, sunt cele care fac referire la companiile listate la Bursa de Valori București.
Aceste fraude sunt elaborate și adesea par a fi foarte convingătoare, ceea ce le face greu de detectat pentru victime. Scopul acestor înșelătorii este de a sustrage sume mari de bani de la victime (investitori neavizați), promițându-le câștiguri rapide și mari, modul de operare variind.
Persoanele care doresc să efectueze o investiție sunt îndemnate să depună suma de aproximativ 1.250 de lei (250 Euro sau USD – dolari americani), cu promisiunea unui câștig foarte mare și nefezabil (exemplu: 10.000 de lei pe lună). Mai mult, sunt promovate postări ale unor așa-ziși câștigători care povestesc cum au câștigat sume de bani uriașe în urma investițiilor.
Suma de bani, în realitate, este transferată într-un cont care este deținut de o altă victimă a acestui mod de operare, cont care este controlat de autori prin intermediul aplicațiilor de control la distanță (control la care persoana vătămată a dat acceptul autorilor).
Tot prin intermediul acestor aplicații, autorii creează conturi de tranzacționare pe exchange-uri de criptomonede în numele persoanelor vătămate și le induc în eroare, făcându-le să creadă că aceste conturi sunt destinate investițiilor pe piața de criptomonede.
În realitate, însă, conturile respective sunt folosite pentru a converti sumele de bani din conturile bancare ale victimelor în monede virtuale, care mai apoi sunt transferate în alte portofele electronice controlate sau deținute de aceștia. Astfel, persoanele vătămate își pierd toți banii din conturile bancare. Acest mecanism este desfășurat prin intermediul aplicațiilor de control la distanță la care persoanele vătămate au dat acceptul.
Autorii, pentru a le induce în eroare și a transfera sume mai mari de bani, le arată persoanelor vătămate randamente false care în realitate nu s-au întâmplat întrucât sumele de bani, despre care victimele credeau că le investesc, au fost transferate și nicidecum investite.
În cazul în care victimele vor să retragă sumele de bani (presupusul randament), le este cerut să plătească sume suplimentare de bani înainte de a le putea retrage. Astfel, autorii solicită sume suplimentare de bani sub diverse pretexte (diferite comisioane sau diverse taxe pretins solicitate de bănci sau de către autorități financiare) până în momentul în care victimele își dau seama că au fost înșelate.
Site-urile și platformele de trading frauduloase pot arăta aproape identic cu site-urile legitime, folosind un design atractiv pentru a induce în eroare utilizatorii și pentru a obține informațiile personale și financiare.
Autorii, pentru a câștiga încrederea victimelor, se folosesc de celebrități propagând fotografii și activități ale acestora, care ar declara că au investit în aceste platforme și s-au îmbogățit.
Autorii pot utiliza inteligența artificială, mod de operare intitulat „deep fake”, prin care pot genera o imagine sau un videoclip al unei persoane (de exemplu, o celebritate, politician sau persoană publică în care populația unui stat are încredere), care spune sau face lucruri pe care în realitate nu le-a întreprins.
Acest lucru este realizat prin combinarea și analizarea unui volum mare de date vizuale și audio ale persoanei țintă, apoi generând noi imagini și sunete care imită fidel caracteristicile originale.
Atacatorii contactează victimele prin apeluri telefonice, mesaje text sau emailuri, încercând să convingă victimele să investească sume mai mari de bani ori să obțină detalii despre conturile bancare ale acestora sau portofelele de criptomonede.
Victimele sunt asigurate că nu au nevoie de cunoștințe de trading, deoarece totul este automatizat, tactică menită să atragă persoane (investitori) fără experiență.
Codul penal în cuprinsul art. 244 incriminează înșelăciunea:
“(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”
