Prin intermediul campaniei „Noi știm ce vrem, dar cine își asumă?”, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) își propun să creeze un context de dialog între reprezentanții elevilor, studenților și tinerilor și candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale, cu scopul de a aduce în atenția viitorilor factori de decizie nevoile reale ale beneficiarilor sistemului educațional din România și ale tinerilor, astfel încât aceste deziderate să reprezinte priorități-cheie în programele de guvernare pe care candidații și le asumă pentru un potențial mandat.

În acest context, Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) a înaintat în 25.09.2024, un set detaliat de propuneri pentru operaționalizarea a 14 priorități majore. Propunerile au ca scop expunerea măsurilor concrete ce trebuie implementate pentru a soluționa deficiențele identificate la nivelul sistemului de învățământ și sectorului de tineret și pentru a aduce îmbunătățiri și actualitate în acestea.

Prioritățile propuse de cele trei structuri pentru viitorii decidenți pun accent pe dezvoltarea și modernizarea sistemului de învățământ, având în vedere nevoile actuale ale societății. Printre punctele esențiale se numără finanțarea adecvată a educației pentru stimularea performanței și îmbunătățirea infrastructurii, precum și asigurarea unui mediu universitar bazat pe meritocrație, transparență și etică. Se dorește, de asemenea, un învățământ superior echitabil și incluziv, centrat pe nevoile studenților, cu o implicare activă a acestora în procesele decizionale. Alte priorități vizează digitalizarea, sustenabilitatea și internaționalizarea universităților, prevenirea abandonului școlar și reducerea violenței în școli. Totodată, este subliniată nevoia de politici pentru tineret, precum combaterea abuzurilor pe piața muncii și facilitarea accesului la servicii de sănătate mintală și programe de sprijin pentru tinerii antreprenori.

Propunerile pentru Îmbunătățirea Sistemului de Educație: Un Pas Important pentru Viitorul Învățământului Românesc

Sistemul de educație din România traversează o perioadă de transformări, în care prioritățile reformei devin din ce în ce mai urgente pentru asigurarea calității, echității și accesului la educație. Cele 14 priorități identificate de către autorități și mediul academic aduc în discuție propuneri clare care să consolideze sistemul educațional la toate nivelurile și să răspundă nevoilor actuale ale studenților, cadrelor didactice și instituțiilor de învățământ superior. Aceste propuneri acoperă o gamă variată de domenii, de la finanțare adecvată până la accesibilitate și etică universitară.

Finanțarea corespunzătoare: o necesitate pentru performanță și competitivitate

Un punct central al reformei educaționale este creșterea finanțării pentru sistemul de învățământ superior și cercetare. Conform prevederilor Legii învățământului superior nr. 199/2023 și Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cel puțin 15% din bugetul general consolidat ar trebui să fie alocat educației, cu o atenție specială asupra infrastructurii.

De asemenea, se urmărește majorarea fondurilor pentru cercetare științifică, cu alocarea a 1% din PIB, o măsură esențială pentru stimularea inovației și susținerea proiectelor de excelență. Nu în ultimul rând, creșterea finanțării de bază pentru universitățile de stat ar trebui să fie corelată cu nevoile reale ale studenților, pentru a asigura atât calitatea, cât și accesul la educație.

Propunerile vizează și îmbunătățirea condițiilor pentru studenți, prin alocarea unui buget substanțial pentru infrastructura căminelor și cantinelor, ajungând la o subvenție de 6000 lei per student cazat. Totodată, se pune accent pe modernizarea campusurilor universitare și a spațiilor de relaxare și coworking, în conformitate cu nevoile specifice ale fiecărui centru universitar.

Incluziunea și echitatea în educație

Un alt aspect esențial al reformei propuse este crearea unui sistem educațional echitabil și accesibil pentru toți beneficiarii, indiferent de mediul din care provin. Printre măsurile incluse se numără majorarea bursei sociale la 1100 de lei și subvenționarea integrală a costurilor de masă pentru studenții din grupuri defavorizate. În plus, accesul la cămine va fi prioritar pentru acești studenți, iar Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) va fi operaționalizat pentru a combate ratele mari de abandon.

Un element inovator este propunerea de a extinde posibilitățile de sprijin pentru studenții cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale, prin oferirea unui îndrumător pentru activitățile academice și prin accesibilizarea infrastructurii universitare.

Instituții de învățământ superior sigure și transparente

Pentru a asigura un mediu academic bazat pe meritocrație și transparență, reformele propuse includ măsuri stricte privind integritatea academică și responsabilitatea publică. Se propune eliminarea incompatibilităților între funcțiile de conducere din universități și cele politice, introducerea unei liste de informații minime de transparență și elaborarea unor proceduri stricte care să asigure respectarea normelor de etică.

În ceea ce privește combaterea plagiatului, măsurile propuse includ retragerea titlurilor academice și a abilitărilor de coordonare în cazul dovedirii plagiatului, o soluție necesară pentru menținerea standardelor academice.

Învățământul centrat pe student

Unul dintre principiile fundamentale ale reformei este asigurarea participării active a studenților în toate procesele decizionale din universități. Propunerile includ acordarea studenților a unei ponderi de 25% în alegerea rectorilor și a unui procent de 33% în Senatele universitare și consiliile de administrație ale instituțiilor academice.

De asemenea, implicarea studenților-doctoranzi în structurile decizionale și în comisiile de acordare a burselor și locurilor de cazare va contribui la crearea unui mediu educațional mai participativ și transparent.

Adoptarea legislației pentru microcertificări și certificări de învățare nonformală/informală:

• Implicarea activă a reprezentanților studenților în toate procesele care vizează adoptarea actelor normative pentru recunoașterea acestor forme de învățare.

Integrarea internaționalizării, sustenabilității și digitalizării:

• Universitățile din România ar trebui să încorporeze aceste componente în toate activitățile lor și să promoveze dezvoltarea competențelor verzi și digitale în rândul comunității academice.

Mobilități internaționale:

• Creșterea numărului de studenți care participă la mobilități internaționale, prin stimulente financiare, simplificarea procedurilor, digitalizare și extinderea parteneriatelor internaționale.
• Ajustarea burselor Erasmus+ pentru a reflecta costurile de trai din orașele gazdă și inflația din respectivele țări.

Granturi naționale pentru studii internaționale:

• Crearea unui program național de sprijin pentru acoperirea taxelor de școlarizare în cadrul programelor de studii internaționale și doctorale în co-tutelă.
• Implementarea Cardului European al Studentului:
• Asigurarea finanțării pentru această inițiativă europeană care vizează crearea unei identități studențești digitale la nivel UE.

Indicatori de calitate pentru mobilități internaționale:

• Introducerea de indicatori de calitate care să reflecte participarea studenților la mobilități de practică internațională și a celor care beneficiază de burse sociale.

Sustenabilitate în învățământul superior:

• Crearea unui cadru normativ care să reglementeze tranziția către energie verde, utilizarea materialelor sustenabile și dezvoltarea de spații ecologice în universități.
• Organizarea de acțiuni de voluntariat și educație ecologică în rândul studenților.

Strategie națională pentru sustenabilitate în mediul universitar:

• Elaborarea unei strategii naționale care să promoveze sustenabilitatea și inițiativele verzi în instituțiile de învățământ superior.
• Introducerea de noi indicatori de calitate pentru finanțarea suplimentară bazată pe implicarea universităților în dezvoltarea unui mediu universitar sustenabil.

Programe de studii privind sustenabilitatea:

• Dezvoltarea de cursuri opționale pentru studenți pe teme de protecție a mediului, tranziție energetică și ecosisteme durabile.

Creșterea accesului la tehnologie pentru studenții defavorizați:

• Extinderea programului „Euro 200” și ajustarea subvențiilor pentru a oferi mai multor studenți și elevi aflați în nevoie acces la laptopuri.

Formarea continuă a cadrelor didactice:

• Înființarea unor centre de învățare în cadrul universităților, pentru formarea continuă a cadrelor didactice, cu un accent special pe dezvoltarea competențelor digitale.
• Finanțarea și monitorizarea pregătirii profesorilor pentru a adopta metode de predare centrate pe student și adaptate la noile tehnologii.

Aceste măsuri își propun să modernizeze și să adapteze sistemul de învățământ superior din România la nevoile actuale, punând un accent deosebit pe internaționalizare, sustenabilitate, digitalizare și implicarea activă a studenților în procesul educațional.

Susținerea comunităților vulnerabile și prevenirea abandonului școlar

Un alt aspect esențial în îmbunătățirea sistemului educațional vizează combaterea abandonului școlar, mai ales în comunitățile vulnerabile. Dezvoltarea unor centre educaționale comunitare care să ofere activități remediale gratuite și consiliere ar putea reduce rata de abandon și ar sprijini elevii din medii defavorizate. Extinderea programului „Școală după școală” în toate unitățile de învățământ din zonele cu risc ridicat, finanțat integral de la bugetul de stat, ar crea un mediu sigur și educativ pentru copiii care altfel ar putea renunța la școală.

Pentru ca aceste inițiative să fie eficiente, este vital să se aloce resurse suplimentare pentru consiliere psihologică și educațională, precum și pentru achiziționarea de echipamente digitale și rechizite pentru elevii din mediul rural. Profesorii implicați în activitățile remediale ar trebui să beneficieze de formare continuă și stimulente financiare pentru a putea susține programe adaptate nevoilor specifice ale elevilor.

Educația parentală și colaborarea între școală, familie și comunitate

O altă direcție importantă de acțiune este dezvoltarea unor programe de educație parentală, în special pentru familiile din medii defavorizate sau cu copii cu cerințe educaționale speciale. Relația școală-familie-comunitate poate fi consolidată prin reglementarea colaborării între școli, consilieri și alte instituții. Crearea unui cadru legislativ care să stabilească standarde unitare și bune practici în consilierea parentală ar sprijini părinții să se implice mai activ în educația copiilor lor și să contribuie la prevenirea abandonului școlar.

Promovarea sănătății mintale și combaterea violenței școlare

Sănătatea mintală a elevilor și cadrelor didactice este un aspect din ce în ce mai discutat în contextul educațional. Decontarea ședințelor de terapie psihologică pentru elevii și profesorii afectați de violență, precum și formarea continuă a personalului școlar în managementul acestor cazuri, sunt măsuri esențiale pentru a crea un mediu educațional sigur și non-violent.

Totodată, introducerea disciplinelor opționale precum „Managementul emoțiilor” sau „Educație pentru sănătate” în curriculum ar putea contribui la dezvoltarea abilităților de viață necesare elevilor pentru a face față provocărilor cotidiene. Programele de consiliere psihologică și prevenirea violenței ar putea reduce numărul incidentelor în școli și ar asigura o dezvoltare armonioasă a elevilor.

Participarea tinerilor la procesele decizionale și politici dedicate acestora

Tinerii trebuie implicați în mod activ în procesele decizionale care îi privesc direct. Extinderea drepturilor tinerilor în cadrul procesului electoral, precum și inițierea unor dialoguri constante cu organizațiile de și pentru tineret sunt pași necesari pentru a oferi tinerilor o voce în societate. Pe lângă participarea activă la procesul electoral, tinerii ar trebui susținuți și prin facilități fiscale și programe de finanțare dedicate antreprenoriatului.

Prin crearea unor incubatoare pentru start-upuri, tinerii antreprenori ar avea acces la resurse și spații de lucru în toate municipiile și orașele din țară. Aceste măsuri ar contribui la creșterea implicării tinerilor în economie și la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru inovație și inițiative antreprenoriale.

Combaterea abuzurilor și promovarea egalității

Un alt subiect sensibil îl reprezintă combaterea abuzurilor asupra tinerilor pe piața muncii. Implementarea unor măsuri care să asigure remunerația echitabilă și îmbunătățirea legislației în domeniu sunt esențiale pentru protejarea tinerilor angajați. De asemenea, trebuie susținută și egalitatea de șanse pentru comunitățile minoritare, inclusiv pentru comunitatea LGBTQIA+. Legalizarea parteneriatului civil între persoane de același sex și facilitarea accesului acestei comunități la servicii de sănătate sunt doar câteva dintre măsurile necesare pentru protejarea drepturilor acestor persoane.

Astfel, prin implementarea acestor politici și strategii, România ar putea să-și îmbunătățească semnificativ sistemul educațional, să susțină tinerii în tranziția lor spre viața adultă și să ofere un mediu mai sigur și incluziv pentru toți cetățenii săi.