O orădeancă a dat în judecată statul român pe motiv că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, după ce motivarea deciziei prin care a fost condamnată definitiv într-un caz de complicitate la înșelăciune a fost semnată doar de patru din cei cinci judecători ai completului care a pronunțat sentința. A cincea judecătoare s-a pensionat înainte de a semna actul, astfel că în locul ei a semnat un alt magistrat, care nu participase la judecata cazului. Astfel, susținea reclamanta în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a fost încălcat articolul 6 al Convenției Drepturilor Omului.
Cazul în care a fost judecată Olimpia Mirela Iancu a debutat în 2012, când DNA a deschis o anchetă cu privire la utilizarea frauduloasă a fondurilor publice. Potrivit precizărilor cuprinse în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, orădeanca, directoare a unei instituții bancare, a fost suspectată de complicitate la înșelăciune cu circumstanțe agravante. Anchetatorii au acuzat-o că ar fi facilitat un transfer bancar fraudulos în care banii reprezentând fonduri de garanție au fost transferați către o companie care desfășura lucrări publice în numele unei primării, fără ca transferul să aibă autorizația primăriei respective. Ulterior, administratorul acestei firme ar fi folosit fondurile în scopuri personale.
Femeia a susținut că a făcut transferul fără să știe că autorizația care i-a fost prezentată de administratorul societății era falsă. A precizat că exista o practică internă în cadrul băncii potrivit căreia s-au făcut transferuri de acest tip fără autorizarea ordonatorului de credite, dar a explicat că a efectuat transferul în cauză numai după consultarea avocatului băncii.
Condamnată la un an de închisoare cu suspendare
În 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Olimpia Mirela Iancu la un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la înșelăciune, fiind pronunțate diferite pedepse și pentru ceilalți 15 acuzați din dosar.
Un an mai târziu, un complet de cinci judecători ai Curții Supreme a respins recursurile declarate în dosar și a păstrat decizia din 2015. Minuta hotărârii a fost semnată de către cei cinci membri ai completului; în schimb, decizia, a cărei motivare a fost redactată de către magistratul asistent în martie 2017, a fost semnată numai de patru dintre membrii completului. Al cincilea magistrat, o judecătoare, s-a pensionat ulterior pronunțării hotărârii, astfel că pentru aceasta a semnat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Această situație a fost criticată de Olimpia Mirela Iancu, care a considerat că, prin faptul că hotărârea a fost semnată de un judecător care nu a participat la dezbateri, procedura penală desfășurată împotriva sa nu a fost una echitabilă. În opinia sa, semnarea motivării deciziei de către toți judecătorii care au luat parte la dezbateri reprezintă o garanție esențială pentru corectitudinea procedurilor penale, în sensul articolului 6 din Convenția Drepturilor Omului. Reclamanta a invocat hotărârile date de CEDO în 2014, în cazurile Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei și Cuteanu împotriva României.
Ce au invocat reprezentanții statului român
Reprezentanții statului român au arătat în fața CEDO că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a semnat în locul judecătoarei pensionate în acord cu prevederile articolului 406 alin. 4 din Codul de Procedură Penală – ”În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de președintele completului. Dacă și președintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de președintele instanței.”
În plus, cazul ar trebui să fie diferențiat de cel al hotărârii Cerovšek și Božičnik, invocat de Olimpia Mirela Iancu, pentru că în situația din Slovenia reclamanții s-au plâns că motivele deciziei judecătorești împotriva lor au fost semnate de judecători care nu participaseră nici la proceduri, nici la deliberări. În schimb, în cazul orădencei, hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată în unanimitate de cei cinci judecători care au participat la proceduri și deliberări
După analiza cazului, CEDO a concluzionat, pe 23 februarie 2021, că nu a existat nicio încălcare a dreptului la un proces echitabil. Conform Curții, semnarea hotărârii, în locul unui magistrat pensionat, de către un judecător care nu a luat parte la derularea procedurii și la adoptarea soluției, nu a influențat procesul de emitere a hotărârii.
DOCUMENT – Sentința CEDO în cazul Iancu v România (în limba franceză):