Victorie, după opt ani de procese, pentru primăria comunei bihorene Buntești, care a reușit să recupereze în instanță nu mai puțin de 2 milioane de lei de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Bihor. Este vorba de banii pe care administrația comunei i-a încasat în 2008 și 2009 ca subvenții pentru pășunile montane, dar pe care APIA i-a cerut înapoi pe motiv că nu au fost respectate reglementările europene în domeniul acordării acestor fonduri. Avocatul Adrian Costea, care a reprezentat Primăria Buntești, a demonstrat că, pe lângă faptul că normele invocate de agenția de plăți nu au fost încălcate, APIA și-a întemeiat controlul pe dispoziții legale în vigoare pentru anii 2012 și 2013, pe când aspectele vizate erau vechi de mai bine de patru ani. Aceasta, a arătat avocatul Costea, din echipa căruia a făcut parte și avocatul Cosmin Staniș, echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile.
Adrian Costea, avocat în Baroul Bihor 
Avocatul Cosmin Staniș
În 2012, APIA Bihor a declanșat un control la Primăria Buntești, care viza sumele acordate ca subvenție, din fonduri europene, pentru pășunile montane. În urma controlului, funcționarii agenției au stabilit că administrația comunei trebuie să restituie integral banii acordați pentru anii 2008 și 2009. Motivul invocat a fost o presupusă încălcare de către primărie a reglementărilor în domeniu, prin diminuarea cu peste 20% a suprafețelor declarate.
Contestațiile administrației din Buntești au fost respinse de APIA Bihor, astfel că primăria comunei s-a adresat instanței. Pe fond, au fost făcute două expertize – una agricolă și una topografică. Acestea au arătat că diminuările de suprafețe invocate de agenția de plăți sunt de maximum 12% și sunt cauzate de creșterea necrontrolată a ferigii și jneapănului (de altfel, specii ocrotite de lege, fiind interzisă tăierea acestora).
Înfrângere la Tribunal, victorie la Curte
Apărarea a invocat chestiuni de nulitate a actelor de control, dar Tribunalul Bihor a respins acțiunea Unității Administrativ Teritoriale (UAT) Buntești. APIA a pus în executare procesele-verbale întocmite cu ocazia controlului, iar Primăria Buntești a restituit sumele cerute, adică 2.000.000 de lei plus accesorii.
Între timp, procesul a continuat la Curtea de Apel Oradea, unde s-a judecat recursul declarat de avocații primăriei.
”Pe 25 noiembrie 2022, instanța a dispus anularea actelor care au stat la baza controlului și a obligării Primăriei Buntești la restituirea eșalonată a sumelor încasate. Consecința este faptul că APIA Bihor trebuie să restituie banii, deoarece controlul efectuat în 2012 a fost ilegal”, a explicat, pentru BihorJust, avocatul Adrian Costea.
Avocatul a precizat că instanța de recurs a reținut nulitatea actelor de control pe motiv că APIA Bihor și-a întemeiat verificările pe dispoziții legale intrate în vigoare pentru sezonul 2012-2013, pe când control viza sumele acordate pentru 2008-2009. ”Este vorba despre Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.20/2011, iar aplicarea acestuia la situația din 2008-2009 echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile”, spune avocatul Adrian Costea.
”După opt ani am câștigat procesul cu APIA. Justiția și-a spus cuvântul. Banii pe care APIA ni-i va restitui îi voi folosi pentru nevoile comunei”, a declarat, pentru BihorJust, primarul comunei Buntești, Sorin Degău (foto jos).
Argumentele Curții de Apel Oradea – extrase din hotărârea din 25 noiembrie 2022
instanța de control judiciar constată că sancțiunile contestate i-au fost aplicate recurentei pentru nereguli privind campaniile agricole 2008 și 2009, așa cum rezultă din însăși procesele verbale contestate și din deciziile de soluționare a contestațiilor administrative.
Plecând de la această situație de fapt, instanța de recurs reține că o corectă aplicare în timp a normelor privind sancțiunea aplicată presupunea ca intimata să aplice sancțiunile în vigoare la momentul desfășurării fiecărei campanii agricole în parte, neputându-se aplica sancțiuni în vigoare anterior, prin aplicarea retroactivă a legii sau sancțiuni în vigoare ulterior, prin aplicarea ultraactivă a legii.
Or, Curtea constată că în timpul desfășurării campaniilor agricole 2008 și 2009 și până la finalizarea acestuia în vigoare erau prevederile Ordinului M.A.D.R. nr. 384/2009 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 “Plăţi de agro-mediu”, 211 “Sprijin pentru zona montană defavorizată” şi 212 “Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 care, la Anexa 1 lit. B, statua că ”Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 3%, dar mai mică sau egală cu 30% din suprafața determinată, plata se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul suprafeței determinate”.
Instanța de control judiciar are în vedere că intimata pârâtă nu a procedat la aplicarea acestei sancțiuni legale în vigoare pentru campaniile agricole 2008-2009, ci a unei sancțiuni diferite, mai severe, prevăzute de un ordin de ministru diferit, respectiv Ordinul M.A.D.R. nr. 20/2011 pentru aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 “Sprijin pentru zona montană defavorizată”, 212 “Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” şi 214 “Plăţi de agro-mediu” din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007 – 2013 şi pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 723/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea art. 74 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a condiţionării, modulării şi a sistemului integrat de gestiune şi control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, referitor la transferul exploataţiilor Agricole, care a intrat în vigoare ulterior încheierii campaniilor agricole ######### şi care prevede expres la Anexa 2 privind sistemul de sancţiuni pentru măsura 214 “Plăţi de agro-mediu” că noul sistem de sancţiuni este „aplicabil pentru cererile de plată depuse de fermieri începând cu campania 2010” .
Aşadar, şi raportat la această prevedere expres cuprinsă în Anexa 2 privind sistemul de sancţiuni pentru măsura 214 “Plăţi de agro-mediu” din Ordinul M.A.D.R. nr. 20/2011 rezultă că recurenta nu era îndreptăţită să aplice sistemul de sancţiuni reglementat de Ordinul M.A.D.R. nr. 20/2011 pentru campaniile 2008 şi 2009.
Instanţa are în vedere că potrivit Anexei 2 litera A pct. c) din Ordinul M.A.D.R. nr. 20/2011 “Dacă suprafaţa declarată pentru plată depăşeşte suprafaţa determinată cu un procent mai mare de 20% din suprafaţa determinată, pentru anul în cauză nu se acordă nicio plată”.
În aceste condiții, instanța de recurs constată că intimata i-a aplicat recurentei, prin actele administrative atacate o sancțiune nelegală, mai severă decât cea prevăzută de normele juridice incidente, împrejurare de natură a atrage sancțiunea nulității actelor administrative contestate.
Având în vedere că aplicarea unei sancțiuni nelegale atrage nulitatea actelor administrative atacate, se impune anularea acestora fără a mai fi necesar să se analizeze toate celelalte motive de nelegalitate invocate de recurentă și analizate de instanța de fond.
Prin urmare, în mod eronat a constatat instanța de fond legalitatea actelor administrative atacate, considerând în mod greșit că sancțiunile aplicate prin actele administrative atacate sunt legale, astfel că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.
Pe cale de consecință, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C.proc.civ., Curtea va admite recursul, va casa în parte sentința recurată, va anula procesele-verbale nr. 12775/17.12.2013 şi nr. 12906/17.12.2013 și deciziile de soluţionare a contestaţiilor nr. 1352/26.09.2014 emise de pârâtă și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
DOCUMENT – Hotărârea Curții de Apel Oradea în cazul UAT Buntești – APIA Bihor, publicată pe portalul Rejust:
