Titlul problemei de drept: Obligație de garanție a vânzătorului în cazul vânzării unei moșteniri. Consecințele identificării bunurilor ce compun masa succesorală prin indicarea cărții funciare și a numărului cadastral.
- Materia: civil
- Subcategoria: pretenții
- Obiectul Ecris: pretenții
- Acte normative incidente: art. 1784 C. civ.
- Cuvinte cheie: vânzarea unei succesiuni, obligația de garanție pentru evicțiune.
Opinia Institutului Naţional al Magistraturii:
Potrivit art. 1784 C. civ., dacă nu se specifică bunurile asupra cărora se întind drepturile sale, vânzătorul unei moșteniri garantează numai calitatea sa de moștenitor, afară de cazul în care părțile au înlăturat în mod expres și această garanție.
Dispoziția legală reglementează obligația de garanție pentru evicțiune a vânzătorului atunci când vânzarea poartă asupra unei universalități, fie asupra cotei ce se cuvine unuia dintre moștenitori.
Ca regulă, în cazul vânzării unei moșteniri, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 1747-1754 C. civ., vânzătorul răspunde numai pentru calitatea sa de succesor, nu și pentru conținutul universalității transmise. Reglementarea este similară celei cuprinse în Codul civil din 1864, art. 1399 din acest act normativ menționând aceleași limite ale garanției.
Obligația de garanție poate fi agravată, diminuată sau înlăturată, după caz, în limitele permise de dispozițiile legale ce reglementează obligația de garanție pentru evicțiune.
Specificarea prin clauzele contractuale a bunurilor cuprinse în masa succesorală are semnificația unei clauze de agravare a obligației de garanție, căci în această situație, vânzătorul va răspunde nu numai pentru calitatea sa de succesor, dar și cu privire la conținutul activului succesoral, în limita în care acesta este specificat.
Apreciem că prin “specificarea bunurilor” se înțelege indicarea concretă a acestora și individualizarea lor prin elemente apte să conducă la identificarea lor, atât în materialitatea lor, dar și în cuprinsul actelor juridice care fac referire la aceste bunuri.
Prin urmare, considerăm că individualizarea unui bun imobil prin locul situării, numărul cărții funciare sau numărul cadastral este suficientă pentru a atrage aplicabilitatea dispozițiilor art. 1748 C. civ., în sensul reținerii existenței obligației de garanție a vânzătorului pentru conținutul masei succesorale, cu privire la bunurile identificate. Obligația de garanție va putea fi astfel angajată, în condițiile art. 1695 și urm. C. civ., sub condiția, de asemenea prevăzută de art. 1784 C. civ., ca părțile să nu fi convenit asupra unei clauze exoneratoare de răspundere pentru garanția împotriva evicțiunii.
În concluzie, în opinia I.N.M, individualizarea bunurilor imobile cuprinse în masa succesorală ce face obiectul unui contract de vânzare, prin indicarea cărții funciare și a numărului cadastral, cumulat cu inexistența unei clauze exoneratoare de garanție, atrage obligația vânzătorului de garanție pentru evicțiune atât pentru calitatea de moștenitor, cât și pentru existența în masa succesorală a bunurilor individualizate.
Opinia participanților la întâlnire:
În unanimitate, participanții și-au însușit soluția expusă în opinia I.N.M.
Într-o opinie, s-a arătat că dispoziția art. 1784 C. civ. este lipsită de eficiență sub aspectul obligației de individualizare a bunurilor, verificarea situației de carte funciară a bunurilor supuse vânzării realizându-se oricum cu ocazia autentificării contractului de vânzare.
Această problemă de drept a fost analizată la întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, în care au fost dezbătute probleme de drept ce au generat practică neunitară în materie civilă – Curtea de Apel Oradea, 6-7 iunie 2019.
