În urma întâlnirii procurorilor șefi în materia dreptului procesual penal—parte general s-a pus problema modului de calcul al termenului de 5 zile ce prevede timpul în care procurorul poate trimite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori rechizitoriul cu propunerea de menţinere a măsurii.
Articolul 269 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede că, la calcularea termenelor pe ore sau zile, nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
Termenul de 5 zile ce face obiectul problemei propuse este un termen procedural, de regresiune, care se calculează potrivit articolului anterior menţionat.
în opinia Institutului Național al Magistraturii, procurorul poate formula propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori emite rechizitoriul cu propunerea de menţinere a măsurii şi în ultima zi a termenului procedural. Spre exemplu, în cazul în care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile, până la data de 22.02.2023, susţinătorii acestei opinii apreciază că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori rechizitoriul cu propunere de menţinere a măsurii pot fi emise cel târziu la data de 16.02.2023.
În sprijinul acestei opinii este adusă metoda de interpretare literală sau gramaticală. Astfel, folosind exemplul anterior precizat, data de 22.02.2023 nu este luată în calcul, fiind ziua în care expiră măsura preventivă. Cele 5 zile sunt 21, 20, 19, 18 şi 17.02.2023, aceasta din urmă fiind ziua în care termenul se împlineşte.
Aşadar, propunerea de prelungire sau rechizitoriul cu propunere de menţinere pot fi emise, cel târziu, în data de 16.02.2023.
