Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege care conține peste 100 de modificări care urmează să fie aduse codului civil și al celui de procedură civilă. Potrivit inițiatorilor, proiectul își propune realizarea unei intervenții substanțiale în materia măsurilor de ocrotire de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice vulnerabile. Modificările vizează, în esență, reconfigurarea actualei instituții a punerii sub interdicție judecătorească, precum și crearea unui nou mecanism de ocrotire – consilierea judiciară. De asemenea, este configurat şi un al regim de ocrotire – tutela specială – care urmează a fi dispus doar pe o durată determinată și numai în cazul în care nu poate fi asigurată o protecție adecvată prin punerea persoanei sub consiliere judiciară sau prin instituirea curatelei.
Extrase din proiectul de modificare a codurilor civil și de procedură civilă:
- Codul Civil – 75 de modificări propuse (extras)
1. Articolul 41 va avea următorul cuprins:
„Art. 41. Capacitatea de exercițiu restrânsă
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani și persoana pusă sub consiliere judiciară au capacitatea de exercițiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale celui cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
(3) Cu toate acestea, cel cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor.”
2. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
„Art. 44. Sancțiune
(1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și actele făcute de tutore fără avizul consiliului de familie sau autorizarea instanței de tutelă, atunci când acestea sunt cerute de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
(2) Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă poate invoca și singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru încălcarea dispozițiilor legale în materie de capacitate de exercițiu.”
3. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Art. 46. Regimul anulabilității
(1) Acțiunea în anulare poate fi exercitată de reprezentantul legal, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, de cel pus sub consiliere judiciară, precum și de ocrotitorul legal sau de consiliul de familie, după caz.
(2) Atunci când actul s-a încheiat fără autorizarea instanței de tutelă, necesară potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercitării acțiunii în anulare.
(3) Persoana capabilă de a contracta nu poate opune anulabilitatea contractului și nici exercita acțiunea în anulare, însă poate cere menținerea contractului și reducerea sau majorarea propriei prestații, după caz.”
4. La articolul 104, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3) – (5), cu următorul cuprins:
„(3) Măsurile de ocrotire a majorului și deciziile cu privire la persoana sa asigură respectarea demnității, a drepturilor și libertăților acestuia, a voinței, nevoilor și preferințelor lui, precum și salvgardarea autonomiei sale. Incapacitatea rezultată este stabilită numai în favoarea sa.
(4) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse pentru cel mai scurt termen posibil, numai în caz de necesitate și sunt proporționale și individualizate în funcție de gradul de alterare a facultăților mintale, precum și de necesitățile persoanei ocrotite și circumstanțele în care aceasta se găsește.
(5) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, aplicarea regulilor de drept comun instituite pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză.”
5. Articolul 164 va avea următorul cuprins:
„Art. 164. Condiții
(1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilită în urma unei evaluări medicale și psihosociale, a facultăților mintale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale, poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.
(2) O persoană poate beneficia de consiliere judiciară dacă deteriorarea facultăților sale mintale este parțială și este necesar să fie asistată sau consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.
(3) Instituirea consilierii judiciare se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei în condițiile art. 178-186.
(4) O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.
(5) Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară.
(6) Pot beneficia de tutelă specială și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă. Cu toate acestea, atunci când instanța de tutelă apreciază că ocrotirea persoanei se poate realiza prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară, această măsură se poate dispune cu un an înainte de împlinirea vârstei de 18 ani și începe să producă efecte de la această dată.”
6. Articolul 172 va avea următorul cuprins:
„Art. 172. Actele încheiate de cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială
(1) Actele juridice încheiate de persoana pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și cele autorizate de instanța de tutelă, sunt anulabile sau obligațiile care decurg din acestea pot fi reduse, chiar fără dovedirea unui prejudiciu și chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ.
(2) Actele juridice încheiate înaintea punerii sub consiliere judiciară sau tutelă specială pot fi anulate sau obligațiile care decurg din acestea pot fi reduse numai dacă la epoca când au fost încheiate lipsa discernământului era notorie sau cunoscută de cealaltă parte.
(3) Dispozițiile testamentare făcute de persoana ocrotită după punerea sa sub consiliere judiciară sunt valabile, dacă sunt autorizate sau confirmate de către instanța de tutelă, ținând seama de natura acestora și circumstanțele în care au fost făcute.”
7. Articolul 276 va avea următorul cuprins:
„Art. 276. Încheierea căsătoriei de cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială
Cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială îl înștiințează în prealabil despre formularea declarației de căsătorie pe tutorele sub a cărui ocrotire se află, în vederea formulării de către acesta, dacă este cazul, a opoziției la căsătorie.”
39. La articolul 280, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Atunci când viitorul soț este pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială, ocrotitorul legal al acestuia va face personal o declarație în faţa ofiţerului de stare civilă, prin care atestă că a fost înștiințat în prealabil de către cel aflat sub ocrotirea sa cu privire la formularea declarației de căsătorie.”
- Codul de procedură civilă – 37 de modificări propuse (extras)
1. La articolul 81, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor puse sub tutelă specială și ai dispăruților nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.”.
2. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
„Art. 88. Încetarea mandatului
(1) Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat și nici dacă acesta a fost pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială. Mandatul dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori sau, în cazul celui pus sub tutelă specială, de către reprezentantul legal al acestuia.
(2) În cazul mandantului pus sub consiliere judiciară, mandatul poate fi retras de către persoana ocrotită, cu încuviințarea tutorelui acesteia.”.
3. Articolul 226 va avea următorul cuprins:
„Art. 226. Ascultarea minorilor și a majorilor puși sub ocrotire
(1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
(2) În procesele în care urmează să fie ascultată o persoană pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială, ascultarea se va face în camera de consiliu, dacă instanța apreciază că este în interesul acesteia.
(3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanţa hotărăşte dacă, după caz, părinţii, tutorele sau alte persoane vor fi de faţă la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).”.
4. La articolul 315, punctul 4 al alineatului (1) va avea următorul cuprins:
„4. persoanele puse sub tutelă specială;”.
9. La articolul 315, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Persoana pusă sub consiliere judiciară poate fi ascultată ca martor, însă instanța va ține seama, la aprecierea depoziției sale, de situația ei specială.”.
5. Articolul 320 va avea următorul cuprins:
„Art. 320. Scutirea de jurământ
Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani și cei care sunt lipsiți de discernământ în momentul audierii, fără a fi puși sub consiliere judiciară sau tutelă specială, pot fi ascultați, fără jurământ, însă instanța le va atrage atenția să spună adevărul și va ține seama, la aprecierea depoziției lor, de situația lor specială.”.
6. Articolul 937 va avea următorul cuprins:
„Art. 937. Conținutul cererii
(1) Cererea de punere sub consiliere judiciară sau tutelă specială a unei persoane va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 194, faptele din care rezultă deteriorarea facultăților sale mintale, precum și dovezile propuse în acest scop.
(2) Cererea va cuprinde și date referitoare la situația familială, socială și patrimonială a persoanei, orice alte elemente privind gradul său de autonomie, precum și numele medicului curant al acesteia, în măsura în care ele sunt cunoscute de reclamant.
(3) Instanța de tutelă nu este legată de obiectul cererii și poate institui, în condițiile legii, o măsură de ocrotire diferită de cea solicitată.
(4) În cazul în care cererea de prelungire, înlocuire sau ridicare a măsurii de ocrotire este formulată de reprezentantul sau ocrotitorul legal al persoanei, aceasta este însoțită de rapoartele de evaluare prevăzute la art. 938 alin. (6), întocmite cu cel mult 2 luni înainte de data sesizării instanței.”.
Alte propuneri de modificare vizează și alte acte normative, printre care Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale ori Legea nr. 66/1993 a contractului de management.
DOCUMENT – proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a altor acte normative:
