De când lumea și Pământul, Justiția a fost folosită petru eliminarea adversarilor politici, sau pur și simplu a celor care se opun regimurilor.
De voie – de nevoie, au existat întotdeauna polițiști, lucrători din serviciile secrete, procurori și judecători care au făcut pe plac regimurilor dictatoriale. Cu toții respectau ”legea”!
Și mai presus de toate, întotdeauna au existat ”turnătorii” care tot de voie sau de nevoie, puneau umărul la ”clădirea” societății ”sănătoase”.
Pentru că cine nu-și cunoaște istoria e silit să o repete, începem astăzi un ciclu de istorisiri care nu trebuie uitate, dar mai ales nu trebuie repetate.
Astăzi, aflăm împreună povestea unui judecător și avocat orădean, băgat la pușcărie doar pentru că era liberal, atât ca profesie cât și ca orientare politică, pe baza a două ”denunțuri” din care reieșea că era ”dușman înfocat al regimului” și că ”aștepta venirea americanilor”.
Memoria rezistenței
EMIL CENTEA
Emil Centea s-a născut la data de 1 septembrie 1901, în Debrețen, Ungaria. Tatăl său, Alexandru, de profesie croitor, a plecat în anul 1914, în Statele Unite ale Americii, acolo unde va şi muri.
Emil Centea a urmat studiile liceale în Oradea şi Beiuş, ulterior a absolvit Academia de Drept din Oradea, promoția 1925. După finalizarea studiilor a fost numit judecător la Tribunalul din Alba Iulia, apoi la cel din Satu Mare. În anul 1931 s-a stabilit în Oradea, exercitând funcția de avocat până în 1940, când împreună cu soţia, Ana Sana, şi cei trei copii (Monica, Viorel şi Maria), în urma cedării Ardealului, au fost nevoiţi să se refugieze la Arad. Aici, pe toată perioada războiului, a practicat, de asemenea, avocatura.
Pe 15 noiembrie 1945, întreaga familie Centea a revenit la Oradea, reluându-şi funcţia în Baroul Oradea, până în 1948, când a fost exclus din avocatură. A practicat viticultura, retrăgându-se „la via sa din Oradea şi lucrează proprietatea sa, având căruţă cu un cal, mai lucrează şi la alţii cu ziua”.
A intrat în atenţia organelor de securitate după ce pe 2 aprilie 1949, informatorul „H.E” semnala că avocatul comprimat Centea este „un duşman înfocat al regimului”, iar anul următor, acelaşi informator, pe 7 aprilie, menţiona că Centea Emil „speră în venirea americanilor”.
În urma cercetărilor declanşate, organele de securitate îşi concentrează interogatoriul pe activitatea politică a avocatul Emil Centea. Astfel, se menţionează că avocatul Centea Emil „în anul 1945, s-a înscris în PNL Brătianu şi a fost ales în Comitetul Judeţean Bihor”, desfăşurând o „intensă activitate pentru unificarea fracţiunilor PNL”. La alegerile din anul 1946 a fost candidat pe lista de deputați și a fost numit delegat PNL în secția de votare Brusturi. Activitatea s-a încheiat în noiembrie 1947, odată cu dizolvarea PNL.
În 1 august 1950, este reținut pe o perioadă de 6 luni în baza unui Ordin MAI, fiind încarcerat la Km 4 Constanţa. A fost eliberat pe 16 februarie 1951. Revenit la Oradea, pentru a-şi întreţine familia, a fost nevoit să se încadreze ca gestionar de materiale la SOVROM Construcții Oradea.
Ulterior, este rearestat în pe data de 16 august 1952. Iar, „pentru activitatea lui politică” va fi trimis pentru o perioadă de doi ani în unităţi de muncă, fără a fi condamnat.
În fișele personale întocmită de DRS Oradea este caracterizat ca având „inteligență mediocră” şi „este un element viclean şi fricos. Nu este sincer, caută să deraieze subiectul anchetei…”. De asemenea, se mai menţionează că „îi place să bea, materialist, pentru bani ar face orice. Face pungășii și excrocherii”.
În cei doi ani de reţinere a desfăşurat diferite munci de pietrar şi săpător la Cap Midia, Onești, Galeșu, Km 4.
A fost eliberat la 5 mai 1954.
Emil Centea a decedat pe 1 decembrie 1980.
Text: dr. Cristina Liana PUȘCAȘ