Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale prevederile articolului 551 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr.7 din 26 aprilie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Dispozițiile despre care CCR susține că încalcă normele constituționale se referă la compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare.
Decizia Curții Constituționale:
”În ședința din 8 aprilie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.55 ind.1 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr.7 din 26 aprilie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Curtea a constatat că sunt încălcate prevederile constituționale ale art.1 alin.(5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și ale art.15 alin.(2) potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Curtea a constatat că, prin pronunțarea Deciziei nr.7 din 26 aprilie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a conferit dispozițiilor art.55 ind.1 un caracter imprevizibil, care are implicații în ceea ce privește persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017, aceasta fiind în imposibilitatea de a cunoaște data la care pedeapsa urmează a fi considerată ca executată și în consecință să își regleze comportamentul. Ca atare, persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017 se află în imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a consecințelor faptelor sale, cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5).
Totodată, Curtea a reținut că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispozițiile art.55 ind.1 din Legea nr. 254/2013 sunt convertite din norme de drept execuțional penal în norme de drept substanțial, cu încălcarea prevederilor art.15 alin.(2) din Constituție.”
Textul art. 551 din Legea nr.254/2013 – Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare
”(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.
(2) În sensul prezentului articol se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.
(3) În sensul prezentului articol se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reținere și arestare preventivă în condiții necorespunzătoare.
(5) În sensul prezentului articol nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost:
a) internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică;
b) în tranzit.
(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri și a fost transferată sau mutată într-un spațiu de detenție având condiții necorespunzătoare.
(7) Beneficiul aplicării dispozițiilor alin. (1) nu poate fi revocat.
(8) Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012.”
Decizia nr. 7/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală în Dosarul nr. 16.205/299/2017 (3.358/2017), prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept poate fi consultată AICI.