După problemele observate la judecătorii ce vor la secția penală a ÎCCJ s-au găsit probleme grave și la judecătorii ce vor la secția de contencios administrativ și fiscal. De la hotărâri copy-paste până la probleme gramaticale.
Pentru secția de contencios a instanței au fost scoase la concurs șase posturi și sunt 19 candidați:
-Andrei Florin Alexandru (Curtea de Apel Iași);
–Bejenar Melania (Curtea de Apel București);
-Bercaru Andreea (Curtea de Apel București);
-Carpen Raluca Ioana (Curtea de Apel București);
-Cioponea Irina Nicoleta Elisabeta (Curtea de Apel Ploiești);
-Ciuca Andreea (Curtea de Apel Târgu Mureș);
–Cristea Bogdan (Curtea de Apel București);
-Davidoiu Georgian (Curtea de Apel București);
-Fanuta Maria Magdalena (Curtea de Apel Craiova);
-Gliga Ramona Maria (Curtea de Apel Timișoara);
-Gogescu Paraschiva-Nina (Curtea de Apel București);
-Grigore Ecaterina (Curtea de Apel Constanța);
-Iliescu Carmen Elena (Curtea de Apel București);
-Jabre Amer (Curtea de Apel București);
-Perjaru Mirela Monica (Curtea de Apel București);
-Petria-Mitran Sorina Lucia (Curtea de Apel Craiova);
-Simon Antoniu (Curtea de Apel Cluj);
-Spinu Ovidiu (Curtea de Apel București);
-Tănase Mihnea-Adrian (Curtea de Apel București).
Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității rapoartele de evaluare a lucrărilor celor 19 candidați și punctajele obținute.
Cel mai mare punctaj a fost de 92,5, iar cel mai mic de 60 de puncte.
Problemele găsite de comisia de evaluare în cazul celor mai mulți candidați se rezumă la deficiențe de ordin gramatical, deficiențe referitoare la tehnica de redactare sau modul de analiza și sinteză.
S-a mai observat că susținerile părților sunt prezentate disproporționat: cererea de revizuire este prezentată în detaliu, cu multe preluări inutile de detalii din hotărârile anterioare, raportat la specificul căii de atac, în vreme ce întâmpinarea e prezentată succint. Aceeași disproporție e regăsită și între expunerea argumentelor părților în care argumentele din cererea de chemare în judecată sunt prezentate pe larg, iar cele din cuprinsul întâmpinării lipsesc.
În unele hotărâri, sunt redate nesistematizat textele legale ce puteau fi citate selectiv și nu integral, iar în unele situații este folosită în mod greșit virgula între subiect și predicat și fragmentează adeseori inutil exprimarea.
Se remarcă și numeroase dezacorduri, folosirea greșită a adjectivului reflexiv, lipsa acordului adjectivului cu substantivul în cazul genitiv, dezacordul între subiect și predicat.
