Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor a publicat, vineri, notele obținute la proba interviului de o parte din candidații la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în școlile de stat din Bihor. Printre aceștia, s-au numărat și cei trei candidați pentru funcția de director al școlii ”Avram Iancu” din Oradea. Potrivit rezultatelor comunicate de IȘJ Bihor, profesoara Gheorghina Bîrlădeanu a fost notată cu 7, în timp ce contracandidații săi au primit 9,4, respectiv 3,6.
Gheorghina Bîrlădeanu este cea care a sesizat DNA în legătură cu suspiciuni de fraudare a examenului, după ce la prima probă, cea scrisă, unuia dintre contracandidații săi la funcția de director al școlii ”Avram Iancu” – identificat prin codul 6961106 – i-a fost ridicată nota de la 5,6 la 7, după contestații.
Fiind și singura notă mărită, acesta a atins pragul minim necesar pentru a putea merge mai departe, la proba interviului. Același candidat cu codul 6961106 a primit la proba interviului nota 9,4.
BihorJust a încercat să-i contacteze atât pe profesoara Gheorghina Bîrlădeanu, cât și pe contracandidatul său, dar aceștia nu au răspuns la mesajele telefonice trimise.
Procurorii DNA Oradea au ridicat, la finalul lunii octombrie, documente de la IȘJ Bihor și fac cercetări pentru a stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și înșelăciune prin mijloace frauduloase. La vremea respectivă, inspectorul școlar general de Bihor, Horea Abrudan a explicat, pentru BihorJust, că examenul pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli ”a fost unul extrem de riguros organizat de Ministerul Educației și s-a lucrat exemplar”. ”Trebuie să fii naiv să crezi că cineva poate modifica o notă sau o lucrare, în condițiile în care pe lucrarea propriu-zisă semnează vreo 7 sau 8 persoane, în afara candidatului”, declara atunci inspectorul general școlar de Bihor.
Detalii despre acuzele cuprinse în plângerea penală adresată DNA Oradea puteți citi AICI.
Intentia de a organiza concurs pentru postul de director a fost iuna laudabila, dar modul in care a fost implementata lasa mult de dorit.
Dl Cimpeanu pare uneori bine intentionat, dar am impresia ca este depasit de situatie si , mai ales , de increngaturile din minister si incompetenta unora de acolo. In unele cazuri, e si dumnealui direct vinovat.
Iata cateva exemple de nelagalitati, mai vechi si mai noi:
Primul exemplu:
Actul I – Legea 1/2011, intrezice ocuparea functiei de rector dupa varsta pensionarii. ( Art 215 alin 1. – Dupa împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere în universittile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor în exercitiu la data intrarii în vigoare a prezentei legi.)
Actul II – perfect legal, poate discutabil moral.
Art. 215 din Legea 1/2011 este abrogat prin OUG nr.92 din 18 decembrie 2012, art.1, punctul 10. Deci prin aceasta modificare legala a legii, dispare interdictia ocuparii postului de rector dupa varsta pensionarii.
Actul III – nelegal, nu poti modifica legea prin ordin de ministru:
Ordinul de ministru nr. 3751 din 29 aprilie 2015 , semnatar dl Cimpeanu, intrezice ocuparea postului de rector dupa varsta pensionarii prin art. 17 alin. 1 al anexei acestui ordin
Daca modificarile de la pasul 2 si 3 au fost facute cu dedicatie, modificarea de la pasul 3 este nelegala.
Presa a semnalat atunci acest fapt, dar nu s-a intamplat nimic.
Al doilea exemplu:
La 26 octombrie 2020, Inalta Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept adopta Decizia 64/2020, ce devine obligatorie pentru instanta incepand cu aceasta data. Desi Ministerul era implicat direct in procesul ce a dus la aceasta decizie, Directia Juridica din Minister (cei de acolo au asta in fisa postului) nu informeaza conducerea Minsiterului si Directia Economica asupra impactului juridic si economic pe care aceasta decizie il va avea la momnetul publicarii in Monitorul Oficial, cand decizia devenea obligatorie si pentru Ministerul Educatiei.
La 18 ianuarie 2021 este publicata in Monitorul Oficial Decizia nr. 64 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, aceasta decizie devine obligatorie si pentru minister incepand cu data publicarii sale.
Ce sa vezi insa, Ministrul Educatiei ( titular dl Cimpeanu ) ignora aceasta decizie, de fapt refuza sa o aplice din cauza incompetentei celor din minister (fapta poate fi incadrata penal). Cand gluma incepe sa se ingroasa, este emis Ordinul de ministru nr. 4638/ 17 august 2021 -semnatar G. Paraschiv -care pune in aplicare prevederile deciziei ICCJ dar incepand cu data de 1 septembrie 2021, desi prevederile deciziei devenisera obligatorii de la 18 ianuarie 2021 ( nelegalitate flagranta)
Exemplul al treilea
In decembrie 2020, in urma votului de investiture a guvernului Citu si Hotararii Parlamentului nr.31/2020, este emisa OUG 212 din 28 decembrie 2020 prin care se stabileste structura noului govern in care fostul Minister al Educatiei si Cercaterii disparea, divizandu-se in doua noi ministere. Unul din ele , cel al educatiei capata personalitate juridica prin HG 369 din 29 martie 2021 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei.
Analizand Constitutia Romaniei, Codul Administrativ si actele mai sus amintite se poate observa ca secretarii de stat sunt numiti prin decizie a primului ministru publicata in Monitorul Oficial. Cum era vorba de un guvern cu o alta structura si mai ales un minister nou, Ministerul Educatiei, cu o structura diferita fata de aceea a vechiului Minister al Educatiei si Cercetarii (ce nu mai exista juridic), se impnea ca si in cazul vechilor secretari de stat ce se dorea sa fie pastrati si in noua structura , sa fie emisa decizia primului ministru , ca dumnealor sa functioneze in deplina legalitate. Din pacate, datorita incompetentei unor functionari, acest fapt nu s-a produs. Mai tarziu, ca urmare a unui scandal si a unei sesizari la DNA, dl Citu a emis o astfel de decizie pentru secretarul de stat de la cercetare ( o recunoastere indirecta ca dl respectiv functionase illegal). Dl. Gigel Parschiv ( de altfel o persoana onorabila si competenta) nu a primit aceasta decizie, ceea ce pune sub semnul intrebarii toate actele semnate de dumnealui ca secretar de stat.
Exemplu patru:
La mijlocul lui octombrie 2021, ministerul trimite o interesanta adresa catre inspectoratele judetene si ISMB, semnata de distiunsele doamne de la departamentul juridic si aprobata si avizata de personae din conducerea ministerului (nu de dl Cimpeanu). Prin acest document se justifica (nu discut calitatea argumentelor invocate) un alt ordin controversat (3993 / 2021), incarcand sa demonstreze ca o hotarare de suspendare a acestui ordin , data de Curtea de Apel Bucuresti ( dar si de alte instante din tara, ca cea de la Constanta )nu se poate aplica, desi in asemenea cazuri hotararea instantei devine obligatorie de la pronuntarea ei. Daca citim cu atentie acest document, observam ca in spiritul sau ( nu si in litera , doar nu era sa se autoacuze direct) e un fel de instigare la nerespecarea legii si a deciziei justitiei. ( In alte situatii , o astfel de fapta ar fi cercetata penal si ar fi fost sesizata inspectia judiciara pentru presiune asupra justitiei).
Concluzii:
-Ministerul Educatiei (vezi personajele implicate in toate cazurile) se considera legislator in locul Parlamentului,( in multe situatii cu un interes anume- si cauzator de prejudicii ) si judector in locul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
– Orice ordin de ministru este emis cu un aviz de legalitate, acordat de compatimentul unde activeaza doamnele ce au emis comunicatul. Ce sa intelegem? Au fost emise ordinele, evident negale, fara avizul respectiv?
Daca acel aviz a fost dat, insemana lipsa de profesionalism/incompetenta sau poate inseamna complicitate la abuz in serviciu (evident, trebuie intrunite toate conditiile)?
Pacat ca intentia laudabila de organiza acest concurs ( asa spune legea 1/2011) s-a transformat intr-un fiasco.
Era cumva de asteptat daca tinem cont de tot felul de increngaturi din minister si inspectorate.
Exita numeroase cazuri semnalate in care comisiile de la proba orala au avantajat (uneori flagrant) anumiti candidati (de regula directorii in functie sau cu proptele politice), acordand chiar nota maxima unor candidati care au obtinut cu greu nota minima (sapte) pentru promovare la proba scrisa.
Dincolo de aceste cazuri, ce vor trebui cercetate in parte, exita fapte grave privind chiar constituirea acestor comisii. Chiar Ministerul Educatiei a atras atentia asupra nelegalitatii modului in care a fost organizata proba de interviu, printr-o adresa trimisa ISMB, semnata de sefa Direcției Generale Juridice și Control (dna Mirela Gabriela Toma) si de dl secretar de stat Sorin Ion. Aspectele semnalate de minister ca nelegale au fost intalnite insa si in provincie, nu doar in Bucuresti ( vezi adresa publicata pe https://www.edupedu.ro/exclusiv-comisiile-ilegale-de-la-concursul-de-directori-semnalate-de-minister-intr-o-adresa-catre-toate-inspectoratele-din-tara-desi-secretarul-de-stat-sorin-ion-sustinea-ca-doar-in-bucuresti-era/)
Ce este interesant, daca chiar seful comisiei nationale (dl Sorin Ion), Ministerul Educatiei constata si semnaleaza o serie de nelegalitati in desfasurarea probei de interviu, fara a lua masurile necesare ( anularea probei viciate si reluarea ei avand comisii legal constituite) inseamna complicitate la savarsirea unei nelegalitati.
In plus, sunt create premisele anularii in instanta, invocand-se procedura viciata, chiar nelegalitatile semnalate de minister si necorijate de catre acesta.
Un nou exemplu privind modul in care prin aplicarea abuziva , discretionara a legii, prin incompetenta si anumite interese, Ministrul Educatiei (in mod direct sau prin structurile subordonate) provoaca incertitudine si haos in sistem.
Dar acest caz e doar unul dintre multe altele, unele dintre ele de natura penala.
Oare institutiile statului cu atributii in acest sens mai exista?
Pentru a va edifica, poate ar trebui solicitate (in baza legii privind accesul la informatii de interes public) o serie de date privind nr de procese in care MInisterul Educatiei a fost implicat in ultimii ani in cauze privind aplicarea/interpretarea abuziva a legilor si in cea ce priveste acordarea unor drepturi banesti si cate din ele au fost castigate de minister.
La fel, ar trebui solicitate informatii privind numarul de plangeri prealabile si la cate din ele a raspuns ministerul. Daca vor da un raspuns sincer (daca…), veti constata cu usurinta modul in care acest minsiter trateaza cetateanul, respecta legea si Justitia. Comportamnetul tipic de stat in stat.
Potrivit legii, toate aceste informatii sunt de interes public si o buna parte ar fi trebuit deja publicate in acel raport anual (cel putin) , dar pe care Ministerul Educatiei nu l-a mai facut din 2017.