Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc a expus un punct de vedere ferm privind impactul limitării plăților către operatorii de jocuri de noroc, calificând această măsură drept neconstituțională, ilegală și imposibil de aplicat.
Recent, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B57/2025, care vizează limitarea sumelor pe care o persoană le poate cheltui pentru activități de jocuri de noroc. FEDBET – Federația Organizatorilor de Jocuri de noroc, ca entitate reprezentantivă pentru industria de jocuri de noroc, consideră că această inițiativă ridică serioase probleme de constituționalitate, legalitate și aplicabilitate.
În primul rând, măsura implică restrângerea nejustificată a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale – dreptul la viață intimă, privată și dreptul de proprietate privată, garantate prin Constituție. Restricțiile asupra drepturilor fundamentale pot fi impuse doar în situații excepționale, cum ar fi siguranța națională, ordinea ori sănătatea publică. În plus, orice măsură care limitează drepturile fundamentale ale cetățenilor trebuie să fie justificată de un interes public major, să aibă un fundament legal solid și să se impună numai în situații cu totul și cu totul excepționale. Articolul 53 din Constituție prevede:
i). Restrângerea trebuie să se impună pentru motive de siguranță națională, ordine, sănătate ori morală publică, ori pentru prevenirea unor calamități sau dezastre deosebit de grave: Orice restrângere a drepturilor fundamentale trebuie să fie justificată prin motive clare, precum siguranța națională, ordinea publică, sănătatea sau moralitatea publică, ori pentru prevenirea unor calamități grave, așa cum prevede Constituția. Propunerea legislativă, nici în expunerea de motive, nici în textul legii, nu menționează niciun astfel de motiv și nu demonstrează existența unei amenințări imediate sau un pericol iminent care să justifice o astfel de măsură. În plus, jocurile de noroc sunt activități legale, reglementate și supuse unor taxe și controale stricte din partea statului.
ii). Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o: pentru a putea fi evaluată proporționalitatea măsurii, este necesar un studiu sau o analiză aprofundată a impactului jocurilor de noroc asupra situației financiare a populației. În lipsa unei astfel de analize, restrângerea nu poate fi stabilită arbitrar, pe baza unor estimări sau asumpții generale. Limitarea dreptului unei persoane de a dispune liber de 90% din veniturile pentru astfel de activități ridică întrebări: cum s-a ajuns la limita de 10%? De ce nu orice alt procent? În al doilea rând, măsura trebuie să se dispună cu caracter temporar, nu definitiv, în sensul că trebuie să dureze doar până la înlăturarea situației excepționale care a generat-o.
Această propunere nu doar că nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii și nu justifică în niciun fel necesitatea unei astfel de limitări, dar riscă să creeze un precedent periculos pentru extinderea controlului statului asupra cheltuielilor cetățenilor, iar un astfel de control este incompatibil cu principiile de bază ale unui sistem democratic. Dacă statul poate decide cât din venitul unui cetățean poate fi alocat pentru un anumit tip de cheltuială și unde poate fi cheltuit, ar putea extinde acest principiu și în alte domenii, cum ar fi asupra altor produse de consum sau asupra oricăror alte activități recreative. Mai mult, acest proiect introduce ideea unei supravegheri excesive a cheltuielilor individuale, transformând operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc și instituțiile financiar-bancare în instrumente de control al veniturilor populației.
De asemenea, datele financiare ale unei persoane sunt informații sensibile, protejate de legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor. Accesul operatorilor de jocuri de noroc la aceste informații ar încălca principiul minimizării datelor prevăzut de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care limitează colectarea și prelucrarea doar la strictul necesar pentru un scop legitim. Mai mult, propunerea legislativă nu prevede mecanisme clare de protecție împotriva utilizării abuzive sau a accesului neautorizat, expunând jucătorii la riscuri semnificative.
Totodată, măsura creează o discriminare evidentă între cei care aleg jocurile de noroc ca formă de divertisment și cei care optează pentru alte tipuri de recreere, asupra cărora nu există restricții similare.
În plus, propunerea legislativă ignoră atât realitățile economice, cât și dificultățile tehnice și operaționale. În prezent, nu există o infrastructură digitală care să permită verificarea veniturilor în timp real, ceea ce face măsura inaplicabilă și creează o birocrație excesivă, cu riscuri majore pentru instituțiile financiare și clienții acestora. Eventualele erori sau probleme tehnice ar putea atrage sancțiuni disproporționate, pentru instituțiile bancare, inclusiv amenzi de până la zece ori cifra de afaceri, riscând să ducă la falimente în sistemul bancar. În plus, sistemul actual nu permite monitorizarea sumelor cheltuite în diferite locații sau a veniturilor distribuite între mai multe bănci și platforme digitale, precum Revolut, ceea ce face imposibilă implementarea unei astfel de restricții.
Considerăm că este important să existe un echilibru între libertatea economică și cea politică. Dacă aspectele esențiale ce țin de economie nu sunt luate în considerare în deciziile politice, există riscul de a se crea probleme majore pe termen mediu și lung.
Jocurile de noroc sunt un business reglementat, cu obligații fiscale clare și contribuții la bugetul de stat, iar o astfel de intervenție disproporționată, asumată prin decizii politice, afectează nu doar industria, ci și principiile de bază ale unei economii de piață funcționale, creând premisele unor dezechilibre și de încurajare a pieței negre.
În final, suntem de părere că orice modificare legislativă cu impact major ar trebui să fie fundamentată pe studii, date, analize de impact, consultări publice și exemple de bune practici din alte state europene. Suntem întotdeauna deschiși dialogului cu autoritățile pentru a contribui la o reglementare corectă, eficientă și aplicabilă, care să protejeze consumatorii și societatea, oferind totodată un cadru de business echitabil și predictibil.
Industria jocurilor de noroc susține și promovează jocul responsabil, echilibrul și consumul moderat, însă prin educație și prevenție, nu prin măsuri care restrâng drepturi și libertăți fundamentale.
