La Senat a fost înregistrată pentru dezbatere (pe data de 1 noiembrie 2023) propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
Organizarea administrativ-teritorială actuală a României e considerată mult prea fragmentată într-un număr mare de unităţi administrativ teritoriale, comportă dezavantaje din perspectiva gestionarii resurselor, slabei calităţi a serviciilor publice şi a reducerii disparităţilor zonale existente în România.
În documentele adoptate la nivel european cu privire la politica de coeziune, se subliniază că Statele Membre au obligaţia de a contribui şi participa la realizarea coeziunii teritoriale prin stabilirea propriilor strategii şi mijloace în funcţie de caracteristicile geografice, culturale, politice, juridice şi administrative-, totodată, se subliniază importanţa cooperării teritoriale pentru diminuarea diferenţelor economice şi sociale şi rezolvarea unor probleme legate de conectivitate, modalităţi de transport, mediu de afaceri etc.
în baza acestor recomandări. România şi-a asumat diminuarea diferenţelor de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre mediul urban şi cel rural, dintre centru şi periferie, precum şi prevenirea amplificării diserepanţelor teritoriale, însă performanţa politicii de coeziune în plan teritorial este extrem de scăzută în raport cu alte ţări, unul din motive fiind şi firagmentarea excesivă a teritoriului, lipsa unui nivel de administraţie publică NUTS 2 – având în vedere că regiunile de dezvoltare înfiinţate voluntar nu au statut de unitate administrativ – teritorială şi nu au avut rezultatele scontate pentru dezvoltarea regională, incapacitatea sistemică de a pregăti proiecte la nivel regional şi de a absorbi fonduri europene, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Un alt aspect care reclamă intervenţia legislativă este legat de asigurarea respeetării principiilor eficienţei şi eficaeităţii în administraţia publică , principii la care Tratatul privind Uniunea Europeană’ face referire încă din preambulul său, dar şi într-o serie de articole, şi care au fost puse în aplicare prin hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie (Comisia Europeană contra Belgia, Cazul 68-81 din 1982 ş.a.) . Administraţia publică este considerată eficientă şi eficace atunci când obţine rezultate performante prin utilizarea optimă a mijloacelor de care dispune^; în situaţia în care o populaţie redusă ca dimensiuni este deservită de un aparat administrativ numeros , care nu reuşeşte să gestioneze resursele bugetare de care dispune în mod eficient şi nu are capacitatea de a genera şi implementa proiecte benefice pentru comunitate, putem aprecia că principiile eficienţei şi eficacităţii nu sunt respectate.
Prin reorganizarea judeţelor rezultă 12 judeţe noi, entităţi teritoriale corespondente ca dimensiuni unor unităţi NUTS 2, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dezvoltarea accentuată a zonelor reorganizate şi o absorbţie superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale.
Judeţele rezultate, specificate în Anexa 2 la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, propusă prin prezentul proiect, sunt următoarele:
– Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
– Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
– Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Hunedoara şi Sibiu;
– Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
– Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
– Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
– Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
– Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
– Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
– Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
– Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
– Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.
După noua reorganizare comunele trebuie să aibă un număr minim de 5.000 locuitori, iar orașele un număr minim de 10.000 locuitori.
Proiect de lege, forma inițiatorului: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278FG.PDF?nocache=true
