Mai multe propuneri care vizează modificarea și completarea Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat au fost examinate cu ocazia Congresului Avocaților 2022. Acestea au fost cuprinse într-un proiect al Baroului Satu Mare și au fost transmise spre analiză și dezbatere Grupului de lucru al Consiliului UNBR privind perfecționarea legislației profesiei/a celei cu impact asupra profesiei.
BihorJust vă prezintă propunerile Baroului Satu Mare pentru modificarea și completarea Legii 51/1995:
– La art. 1 alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut: (1) Profesia de avocat este de interes public și liberă, cu organizare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.
– La art. 1 alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut: (3) Constituirea și funcționarea de barouri, alte organizații sau entități cu sau fără personalitate juridică având denumiri sau activități similare acestora, sau care sunt asemănătoare prin denumire sau prin domeniul lor de activitate formelor de exercitare a profesiei de avocat, în afara U.N.B.R. și formelor de exercitare a profesiei de avocat prevăzute de prezenta lege sunt interzise.
– La art. 1 după alin. (3) se introduce un nou alin. (4) cu următorul conținut: (4) Sunt nule de drept, indiferent de existența sau întinderea vătămării produse și indiferent de existența erorii comune, actele de constituire și de înregistrare ale organizațiilor și entităților interzise prin prevederile alin. (3), precum și toate actele specifice organizării și exercitării profesiei de avocat emise, sau încheiate de ele, sau de către persoanele care participă la activitatea lor, în nume propriu sau în numele altor persoane. Nulitatea va fi constatată din oficiu.
– La art. 1 după alin. (4) nou introdus se introduce un nou alin. (5) cu următorul conținut: (5) Refuzul sau omisiunea împiedicării exercitării fără drept a profesiei de avocat, de către un funcționar public în cursul exercitării atribuțiilor sale de serviciu constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
– La art. 2 alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut: (2) Avocatul apără și promovează drepturile, libertățile și interesele ale persoanelor fizice și juridice în limitele legii. Avocatul exercită funcția de apărare în procesul penal și acționează, cu drepturile conferite asupra lui prin împuternicirea avocațială, în numele, pe seama și în interesul persoanelor fizice și juridice. Avocatul este reprezentantul de drept comun al persoanelor fizice și juridice ori de câte ori ele nu acționează în nume propriu, sau în exploatarea unei întreprinderi.
– La art. 2 alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut: (3) Avocatul are dreptul să reprezinte sau după caz să asiste persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a autorităților și instituțiilor publice, precum și în fața tuturor persoanelor fizice sau juridice.
– La art. 2 după alineatul (3) se introduc noile alineate (31)-(34) care vor avea următorul conținut: (31) Împuternicirea avocațială întocmită și înregistrată conform prezentei legi are dată certă și putere probantă deplină, până la înscrierea în fals.
(32) Mandatul acordat prin împuternicire avocațială în condițiile alineatului precedent îndreptățește avocatul la reprezentarea clientului său cu drepturi depline, conform conținutului împuternicirii, inclusiv în cadrul încheierii actelor supuse unei anumite forme, prin derogare de la prevederile art. 2013 alin. (2) din Codul civil. Împuternicirea avocațială produce efectele unei procuri speciale autentice.
(33) Autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat vor furniza la cererea avocatului, pe baza împuternicirii avocațiale, toate informațiile pe care ar fi obligate să furnizeze la cererea personală a clientului, în condiții și cu cheltuieli identice, chiar dacă prin legi speciale s-ar prevedea altfel.
(34) Împiedicarea sau stânjenirea exercitării activității avocatului, desfășurată în condițiile prezentei legi și pe baza unei împuterniciri avocațiale întocmite cu respectarea prevederilor alin. (1), de către un funcționar public, sau alt angajat constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
– La articolul 3 alineatul (1) după litera b) se introduce o nouă literă b1) care va avea următorul conținut: b1) reprezentarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și altor entități cu capacitate de folosință și de exercițiu, în toate afacerile lor față de alte persoane fizice, persoane juridice de drept privat sau de drept public, și orice alte entități cu capacitate de folosință și de exercițiu române sau străine;
– La articolul 3 alineatul (1) litera c) se modifică și va avea următorul conținut: c) redactarea oricăror înscrisuri cu conținut juridic, inclusiv cele supuse autentificării, prin derogare de la prevederile art. 79 alin. (1) al Legii nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale;
– La articolul 3 după alineatul (1) litera c) se introduce o nouă literă c1) care va avea următorul conținut: c1) atestarea identității și semnăturii părților, a conținutului și a datei înscrisurilor cu conținut juridic redactate de către avocat, cu atestarea exprimării consimțământului de către părți;
– La articolul 3 alineatul (1) după litera c1) se introduce o nouă literă c2) care va avea următorul conținut: c2) prezentarea înscrisurilor cu conținut juridic atestate de către avocat conform lit. c1) în vederea autentificării unui notar public, autentificând actul în forma prezentată, fără solicitarea prezenței părților, a modificării actului, sau a luării altui consimțământ, notarul nefiind însă răspunzător pentru veridicitatea elementelor atestate și nici pentru conținutul actului juridic;
– La articolul 3 alineatul (1) după litera c2) se introduce o nouă literă c3) care va avea următorul conținut: c3) redactarea și atestarea conform lit. c1) a contractelor translative de proprietate mobiliară și imobiliară, contractele astfel atestate constituind acte autentice;
– La articolul 3 alineatul (1) după litera c3) se introduce o nouă literă c4) care va avea următorul conținut: c4) prezentarea contractelor redactate și atestate conform lit. c3) în vederea intabulării în cărțile funciare, acestea fiind obligate să intabuleze contractele redactate și atestate conform lit. c3) conform aceleiași proceduri care este prevăzută pentru actele notariale;
– La articolul 3 alineatul (1) litera f) se modifică și va avea următorul conținut: f) activități de mediere și de conciliere, fără a fi necesară îndeplinirea altor formalități, și fără a fi necesară parcurgerea procedurii de formare profesională și de autorizare a mediatorilor stabilită prin Legea nr.192/2006, avocatul nefiind supus supravegherii profesionale a Consiliului de Mediere;
– La articolul 3 alineatul (1) după litera f) se introduce o nouă literă f1) cu următorul conținut: f1) activități de arbitraj, inclusiv arbitraj ad-hoc și arbitraj instituțional;
– Articolul 3 alineatul (1) litera i) se modifică și va avea conținut: i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică atestat în condițiile lit. c1);
– La articolul 3 alineatul (1) după litera j) se introduc literele k)-r) cu următorul conținut: k) consultanță juridică și reprezentare în materie financiară și fiscală;
l) consultanță juridică, intermediere și reprezentare în materie imobiliară și mobiliară;
m) activități de recuperare a creanțelor;
n) consultanță juridică și reprezentare în domeniul asigurărilor și asigurărilor sociale;
o) consultanță juridică și reprezentare în domeniul achizițiilor publice;
p) orice alte activități de intermediere desfășurate în calitate de mandatar sau reprezentant al clientului;
q) primire în depozit de înscrisuri și valori;
r) redactarea, preluarea și certificarea înscrisurilor care se depun în cadrul procedurii de înregistrare a societăților, și înaintarea acestor înscrisuri către Registrul Comerțului, cu semnătură electronică extinsă, în calitate de agenți autorizați exclusiv pentru preluarea unor asemenea înscrisuri;
s) alte activități stabilite prin lege sau acte normative emise de organele administrației publice centrale;
– Articolul 6 alineatul (7) se modifică și va avea următorul conținut: (7) Avocatul coordonator al societății profesionale cu răspundere limitată alege avocatul din cadrul societății care urmează să reprezinte clientul în executarea contractului de asistență juridică. Societatea profesională cu răspundere limitată are obligația de a menționa în contractul încheiat cu clientul acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.
– Articolul 11 se modifică și va avea următorul conținut: (1) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
(2) Avocatul este de drept dezlegat de obligația de păstrare a secretului profesional în măsura necesară propriei apărări în procesul penal și în procesul civil inițiat sau facilitat de clientul său, sau inițiat în numele, sau în interesul clientului său.
– Articolul 12 alineatul (1) litera a) se modifică și va avea următorul conținut: a) are exercițiul drepturilor civile și al dreptului de a alege și de a fi ales.
– Articolul 14 litera a) se modifică și va avea următorul conținut:
a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea, pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, pentru care legea penală prevede punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale din oficiu.
– Articolul 15 litera c) – exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț – se abrogă.
– Articolul 16 litera d) se modifică și va avea următorul conținut:
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, administrator, membru al consiliului de administrație, director sau membru al directoratului în cadrul societăților prevăzute de art. 2 din Legea nr. 31/1990, în condițiile legii.
– La articolul 16 după litera d) se introduce o nouă literă e) care va avea următorul conținut: e) orice altă calitate care nu contravine prevederilor art. 15 și care nu este declarată de lege ca fiind incompatibilă cu exercitarea profesiei de avocat.
– Articolul 25 alineatul (1) se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Instanțele vor aplica prevederile art. 218 din Codul de procedură civilă sau ale art. 360 din Codul de procedură penală după caz, și dacă este cazul vor sesiza de îndată, prin adresă, autoritatea fiscală competentă în sensul art. 7 pct. 5 al Codului fiscal, dacă în timpul procesului constată:
a) folosirea însemnelor specifice profesiei de avocat, inclusiv purtarea robei prevăzute de art. 46 sau a unei vestimentații asemănătoare de către o persoană care nu deține calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei conform prezentei legi;
b) exercitarea activităților specifice profesiei de avocat, enumerate la art. 3 de către o persoană care nu deține calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei conform prezentei legi;
c) reprezentarea convențională, în calitate de mandatar chiar neremunerat, în cursul judecății, în mod repetat sau organizat, a altor persoane, de către o persoană care nu deține calitatea de rudă de gradul al II-lea inclusiv față de persoana reprezentată, și care nu a deține calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei conform prezentei legi.
– Articolul 25 alineatul (2) se modifică și va avea următorul conținut:
(2) Instanțele sunt obligate, sub sancțiunea nulității absolute exprese a hotărârilor pe care le pronunță, ca pe tot parcursul procesului, să verifice din oficiu și să se pronunțe asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, sau care exercită acte specifice acestei profesii precum cele stabilite la art. 3, sau care folosește însemnele profesiei de avocat, inclusiv roba stabilită la art. 46 sau o vestimentație asemănătoare. Excepția nulității absolute este de ordine publică. Ea se va invoca din oficiu, în orice stare a pricinii, inclusiv în căile extraordinare de atac.
– Articolul 25 alineatul (3) se modifică și va avea următorul conținut:
(3) Sunt nule de drept, fără a ține seama de existența sau întinderea vătămării, și indiferent de existența vreunei erori comune, toate actele specifice profesiei de avocat prevăzute la art. 3 încheiate, sau după caz efectuate în numele sau în interesul părții, care nu au fost îndeplinite
de către:
a) reprezentatul legal al părții;
b) avocatul părții, cu drept de exercitare a profesiei, în sensul prezentei legi;
c) consilierul juridic al părții persoană juridică, cu care se află în raport de muncă, pe baza contractului individual de muncă înregistrat în registrul general de evidență a salariaților ținut în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 905/2017 la data îndeplinirii actului;
d) de către reprezentantul convențional al părții, cu mandat general sau special valabil, acordat în condițiile art. 83 din Codul de procedură civilă, cu interdicția mandatarului de a pune concluzii în orice formă, scrisă sau verbală, în fața instanței de judecată în tot cursul procesului civil.
– Articolul 28 alineatul (1) se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract de asistență juridică. Contractul de asistență juridică dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. Contractul astfel înregistrat produce efectele juridice ale unei procuri speciale autentice și are deplină putere probantă până la înscrierea sa în fals.
– După alineatul (1) al articolului 28 se introduce un nou alineat (11) care va avea următorul conținut: (11) Activitatea de asistență și reprezentare se poate presta în favoarea clientului și în temeiul unui contract de asistență juridică încheiat cu o altă persoană decât clientul, dacă persoana are calitatea de reprezentant legal, reprezentant convențional chiar cu procură generală, soț, rudă sau afin de până la gradul al patrulea inclusiv al clientului. Activitatea de asistență și reprezentare în temeiul contractului de asistență juridică încheiate în asemenea condiții se poate presta în favoarea și în interesul exclusiv al clientului, care va dobândi în acest caz calitatea de terț beneficiar, și în temeiul normelor privind stipulația pentru altul prevăzute în Codul civil. După acceptarea stipulației, terțul beneficiar dobândește calitatea de client.
– Articolul 28 alineatul (2) se modifică și va avea următorul conținut:
(2) Avocatul, precum și clientul, stipulantul sau după caz terțul beneficiar au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului, a stipulantului sau după caz terțului beneficiar nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
– După alineatul (1) al articolului 30 se introduce un nou alineat (11) care va avea următorul conținut: (11) Prin decizia Consiliului U.N.B.R se vor stabili și actualiza anual listele de onorarii supletive, aplicabile situațiilor când nu a fost stabilit onorariul prin contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă. Instanța nu va putea reduce onorariul avocatului sub cuantumul stabilit prin decizia Consiliului U.N.B.R.
– Alineatul (3) al articolului 30 se modifică și va avea următorul conținut: (3) Avocații sunt liberi să convină cuantumul onorariului cu clientul.
– După alineatul 3 al articolului 38 se inserează un nou alineat (31) care va avea următorul conținut: (31) Ori de câte ori avocatul oferă consultații clientului în materia exercitării unor drepturi de dispoziție în cursul procesului civil sau penal, poate supune spre însușire prin semnătură clientului un înscris prin care se consemnează faptul că acesta a fost informat cu privire la toate consecințele exercitării dreptului de dispoziție în cauza concretă. Supunerea spre semnare clientului a unui astfel de înscris este obligatorie în cazul recunoașterii învinuirii în procesul penal. Conținutul înscrisului se stabilește prin statut. Înscrisul astfel semnat și atestat de către avocat face dovada deplină a luării la cunoștință de către client a conținutului său, până la înscrierea în fals.
– După articolul 39 se introduce un nou articol 391 care va avea următorul conținut: (1) Avocatul este obligat să desfășoare activitatea sa profesională cu precădere pe teritoriul județului în care sediul formei de exercitare a profesiei de avocat este situat.
(2) Desfășurarea cu precădere a activității profesionale pe teritoriul altui județ constituie abatere disciplinară gravă.
(3) Transferul avocatului din baroul din care face parte, în baroul județului în care își desfășoară cu precădere activitatea profesională poate fi solicitat din oficiu de către decanul celui din urmă barou, chiar
și peste opoziția avocatului în cauză.
– Articolul 43 alineatul (2) se modifică și va avea următorul conținut:
(2) Înscrisurile întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor profesionale și pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant au putere probantă deplină, până la înscrierea lor în fals. Ele produc efectele juridice stabilite prin prezenta lege.
– Articolul 44 se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Avocatul este obligat să restituie înscrisurile ce i s-au încredințat, persoanei de la care le-a primit.
(2) Restituirea se va face după efectuarea unor copii, sau după caz copii legalizate după înscrisurile primite, pe cheltuiala clientului. Avocatul va alege modalitatea copierii.
(3) Copiile se vor păstra în arhiva avocatului în condițiile legii. Cheltuielile
efectuării copiilor și cele aferente restituirii se vor suporta integral de persoana care a încredințat înscrisurile avocatului sau de către client.
– Articolul 47 alineatul (2) se modifică și va avea următorul conținut:
(2) Avocatul are dreptul să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate pentru a aduce la cunoștința terților forma și locul exercitării profesiei sale, în condițiile stabilite prin statut.
– La articolul 47 după alineatul (2) se introduce un nou alineat (3) care va avea următorul conținut:
(3) Constituie abatere disciplinară gravă orice formă de publicitate:
a) desfășurată în formă audio și/sau video;
b) care compară activitatea avocatului cu activitatea altor avocați sau alți
profesioniști;
c) care dezvăluie clientela actuală sau anterioară a avocatului în orice fel;
d) care dezvăluie activitățile desfășurate în favoarea clientelei, câștigurile dobândite ca urmare a desfășurării acestei activități;
e) care dezvăluie onorariile practicate de avocat;
f) care oferă onorarii reduse fără să constituie un răspuns la o solicitare
concretă de ofertă și să fie adresată direct solicitantului.
– Articolul 59 alineatul (6) se abrogă, textul acestuia fiind reluat în noul Capitol VI1 cu titlul infracțiuni și pedepse.
– Articolul 65 litera v) se modifică și va avea următorul conținut:
v) adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor supletive pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat.
– După articolul 65 se introduce un nou articol 651 care va avea următorul conținut: (1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 66 literele i) și j) Consiliul U.N.B.R. dă publicității până la data de 31 martie a fiecărui an Anuarul statistic al profesiei de avocat pentru anul precedent, care se va denumi în cuprinsul prezentului articol ca ”anul de referință”.
(2) Anuarul va cuprinde următoarele informații:
a) numărul membrilor definitivi și stagiari ai fiecărui barou la data de 1 ianuarie și la data de 31 decembrie a anului de referință
b) numărul persoanelor care au dobândit calitatea de avocat stagiar sau definitiv și titlul dobândirii acestei calități pentru fiecare barou;
c) venitul mediu din profesie pentru fiecare barou în parte pe fiecare lună a anului de referință;
d) lista persoanelor care au deținut în cursul anului de referință calitatea de membru al consiliului baroului, cea de decan al baroului, cea de membru al Consiliului U.N.B.R., cea de membru al Comisiei permanente a U.N.B.R. și cea de participant la Congresul (congresele) U.N.B.R. organizate în cursul anului de referință;
e) numărul cauzelor civile și penale în care cel puțin una dintre părți a apelat la asistare sau reprezentare prin avocat;
(3) Prin statut se pot prevedea și alte informații suplimentare care se publică în Anuarul statistic al profesiei de avocat pentru anul de referință.
(4) Toate actele barourilor și ale organelor U.N.B.R. supuse publicității se publică lunar în Jurnalul Oficial al Profesiei de Avocat, în format electronic și prevăzut cu semnătură electronică extinsă. Jurnalul Oficial al Profesiei de Avocat este singura formă oficială în care aceste acte sunt publicate în format electronic, cu posibilitatea publicării lor și pe suport fizic.
– După articolul 84 se introduce un nou articol 841 care va avea următorul conținut:
(1) Fapta persoanei fizice sau a persoanei juridice care exercită sau prestează către persoane fizice activități specifice profesiei de avocat prevăzute la art. 3, în mod repetat, chiar și fără remunerație, cu încălcarea art. 1 alin. (2), constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută și pedepsită de art. 348 al Codului penal, care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește fapta persoanei fizice care exercită sau prestează activități specifice profesiei de avocat prevăzute la art. 3 către persoane juridice, chiar și fără remunerație, cu încălcarea art. 1 alin. (2), dacă cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită:
a) persoana nu are calitatea de consilier juridic, dobândită în condițiile Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic cu modificările și completările ulterioare, sau
b) persoana nu este încadrată în muncă, pe baza unui contract individual de muncă, în calitate de consilier juridic în cadrul persoanei juridice pentru care își exercită
activitatea, sau c) persoana nu este înregistrată în registrul de evidență a salariaților ținut în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 la data exercitării activității.
(3) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește fapta persoanei juridice care exercită sau prestează activități specifice profesiei de avocat prevăzute la art. 3 către persoane fizice sau juridice, chiar și fără remunerație, cu încălcarea art. 1 alin. (2).
(4) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește fapta persoanei fizice sau juridice care pretinde fără drept, prin presă, mass-media, sau alte mijloace de comunicare în masă că este îndreptățit, în nume propriu sau ca reprezentant al altei persoane fizice sau juridice, să exercite activități specifice profesiei de avocat prevăzute la art. 3, către persoane fizice, cu încălcarea art. 1 alin. (2).
(5) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește fapta persoanei fizice care autorizează sau înregistrează barouri, alte organizații sau entități cu sau fără personalitate juridică având denumiri sau activități similare acestora, sau care sunt asemănătoare prin denumire sau prin domeniul lor de activitate formelor de exercitare a profesiei de avocat, în afara U.N.B.R. și formelor de exercitare a profesiei de avocat prevăzute de prezenta lege.
– După articolul 841 se introduce un nou articol 842 care va avea următorul conținut:
Fapta funcționarului public, care refuză primirea împuternicirii avocațiale întocmită în condițiile prezentei legi, sau care refuză recunoașterea efectelor împuternicirii avocațiale stabilite prin prezenta lege, constituie infracțiunea de abuz în serviciu și se pedepsește potrivit legii penale.
– După articolul 842 se introduce un nou articol 843 care va avea următorul conținut:
Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
– După articolul 107 se introduce un nou articol 1071 care va avea următorul conținut: (1) Activitățile indicate la codul CAEN 6910 și codul CAEN 8423 sunt indisponibile ca obiect de activitate al societăților prevăzute la art. 2 din Legea nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor juridice reglementate de Ordonanța Guvernului nr.
(2) Societățile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare sunt obligate ca în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să modifice actele lor constitutive pentru a se conforma prevederilor de la alin. (1), sub sancțiunea dizolvării. Sancțiunea va fi aplicată și din oficiu.
– După articolul 1071 se introduce un nou articol 1072 care va avea următorul conținut: (1) Uniunea Națională a Notarilor din România și Camerele Notarilor Publici oferă acces permanent și gratuit către U.N.B.R., barourile membre ale U.N.B.R. și formelor de exercitare a profesiei de avocat, la Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora în vederea verificării calității de mandatar a unor persoane și a depistării persoanelor care exercită fără drept profesia de avocat.
(2) U.N.B.R., barourile membre ale U.N.B.R. și formele de exercitare a profesiei de avocat vor avea dreptul să cunoască numele sau denumirea, domiciliul, reședința sau după caz sediul principal și secundar, codul numeric personal sau codul unic de identificare al mandatarilor înregistrați în Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora.
(3) Uniunea Națională a Notarilor din România va sesiza U.N.B.R. și baroul membru determinat după domiciliul mandatarului, în termen de 10 zile, de fiecare dată când constată că un mandatar beneficiază de mai mult de 2 mandate autentice notariale primite în decursul unui an, sau de mai mult de trei mandate autentice notariale primite în decursul a 2 ani consecutivi, dacă aceste mandate au fost acordate fără legătură cu procedura notarială succesorală sau cu activitatea mandantului desfășurată în calitate de profesionist.
– După articolul 1072 se inserează un nou articol 1073 care va avea următorul conținut: (1) Inspecția Muncii oferă acces permanent și gratuit către U.N.B.R. și barourile membre la baza de date organizată conform Hotărârii Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, pe baza unor aplicații de interogare specifice, cu asigurarea măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal, în temeiul art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 în vederea depistării persoanelor care exercită fără drept profesia de avocat.
(2) Inspecția Muncii va sesiza U.N.B.R. și barourile membre ori de câte ori constată prin interogarea bazei de date organizată pentru evidența registrelor generale de evidență a salariaților, sau în urma altor verificări, că:
a) un salariat a fost încadrat în muncă, concomitent sau succesiv, în calitate de consilier juridic sau jurisconsult, la mai mult de 2 angajatori în decursul unui an calendaristic, sau la mai mult de 4 angajatori în decursul a doi ani calendaristici consecutivi;
b) un salariat este încadrat în muncă în calitate de consilier juridic cu o durată a timpului de muncă ce depășește durata de 48 de ore pe săptămână, durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, stabilită de art. 114 alin. (1) din Codului Muncii.
(3) Salariatul va fi considerat ca încadrat în muncă în calitate de consilier juridic ori de câte ori este încadrat în muncă în vreuna dintre ocupațiile clasificate în codurile 261102 (jurisconsult) sau 261103 (consilier juridic) stabilite de Ordinul 1.832 din 6 iulie 2011 al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), sau ori de
câte ori desfășoară faptic activitatea de consilier juridic sau jurisconsult.
DOCUMENT – Hotărârea UNBR nr. 7 privind propunerile făcute în cadrul dezbaterilor Congresului, precum și materialele scrise transmise Congresului de delegații care au propus adoptarea de hotărâri, rezoluții, apeluri privitoare la modificarea directă de către Congres a unor acte cu caracter infra-parlamentar care intră în competența acestuia, dar și cu privire la modificarea/completarea unor acte normative:
