PROTESTE ale avocaților în mai multe orașe | Sunt acuzate greșeli URIAȘE la examenul de definitivat

Peste 100 de avocați au ieșit în stradă, luni seara, în mai multe orașe din țară, în semn de protest față modul în care s-a desfășurat examenul de definitivat. Apărătorii acuză greșeli uriașe în grilele pe care le-au avut de rezolvat la examenul de absolvire a INPPA, care le asigură intrarea cu drepturi depline în profesia de avocat. Proteste au avut loc în București, Timișoara și Cluj-Napoca.

În Capitală, zeci de avocați s-au strâns pe treptele Curții de Apel București, acuzând nereguli examenul de definitivare în profesie. Grilele pe care le-au avut de completat au avut 9 întrebări fără niciun răspuns corect.

„20% din întrebările de examen nu au avut niciun răspuns corect, în sensul în care formula aprobată de comisia de examen era aceea de a lăsa foaia goală în dreptul acelor întrebări. O noutate absolută, un mecanism care nu a mai existat niciodată și pe care nu ni-l puteam imagina ca fiind posibil. Urmând exemplul de Black-Friday, ni s-a oferit o reducere de 20% la întrebările pe care le putem rezolva corect. Este lipsit de logică ca un candidat care a refuzat să mai susțină examenul după ce s-a prezentat, plecând imediat și dând foaia goală, să se trezească că a răspuns corect la 20% din grile. Astfel, este clar că modalitatea de implementare nu evaluează și nu reflectă cunoștințele candidatului, având în vedere că un candidat imaginar care trebuia să fi avut 0 puncte, la examenul actual ar fi avut o rată de succes de 20%”, a declarat Mihail Coteș, unul dintre avocații protestatari, citat de obiectivnews.ro.

”Tocmai pentru a preveni riscul de fraudă, în orice document oficial, spațiile libere sunt marcate sau tăiate. Soluția firească, dacă se dorea o astfel de implementare, era aceea de a formula varianta de răspuns d) nicio variantă de răspuns nu este corectă”, a arătat un alt avocat.

Protestatarii au declarat că unii supraveghetori le-ar fi spus că nu există posibilitatea de a nu oferi niciun răspuns corect sau le-au transmis să formuleze totuși un răspuns.

Și la Timișoara, zeci de avocati au protestat în fața Curții de Apel din oraș.

„Ne-am adunat pașnic să protestăm pentru normalitate, pentru desfășurarea examenului de definitivat în condiții de transparență, în cele mai bune reguli, în sensul că noi reproșăm că examenul a conținut 9 grile fără răspuns corect, deși, așa cum rezultă din modul de redactare al acestora, este greu de înțeles că un examen trebuie să conțină întrebări fără răspuns. (…) Pe de altă parte, reproșăm faptul că o serie de grile conțin răspunsuri, dar greșite”, a spus unul dintre avocați pentru opiniatimisoarei.ro.

În Cluj-Napoca, 25 de avocați au participat la protestul față de modul de desfășurare al examenului de definitivat.

Petiție inițiată de un avocat clujean pentru anularea întrebărilor fără răspuns

Avocatul Cristian Călin Gîndac, stagiar în cadrul Baroului Cluj, a lansat o petiție online prin care se cere anularea celor 9 întrebări fără nicio variantă corectă de răspuns din cadrul examenului de absolvire a INPPA, sesiunea 15 noiembrie 2020. Textul petiției, semnată până luni seara de 407 avocați stagiari din toată țara, în continuare:

”Subsemnații, în calitate de avocați stagiari, membri Barourilor din cadrul U.N.B.R. candidați la examenul de absolvire al I.N.P.P.A., formulăm prezenta:

PETIȚIE

Prin intermediul căreia vă solicităm în mod respectuos, ca în limitele competenței ce revine fiecăreia dintre dumneavoastră, potrivit legii, să procedați într-un termen cât mai scurt, la modificarea baremului la proba scrisă a examenului de absolvire a I.N.P.P.A. – din ziua de duminică, 15 noiembrie 2020, după cum urmează::

Să dispuneți anularea tuturor întrebărilor care nu au avut niciun răspuns corect, cu consecința acordării punctajului tuturor candidaților pentru fiecare dintre acestea, mai exact:

• G1 – întrebările: 3, 16, 18, 27, 30, 31, 33, 49, 50
• G2 – întrebările: 4, 18, 19, 23, 28, 36, 38, 41, 43
• G3 – întrebările: 4, 11, 16, 22, 26, 31, 36, 48, 50
• G4 – întrebările: 8, 14, 15, 24, 29, 33, 39, 45, 46

Pentru următoarele:

CONSIDERENTE

1. Conform art. 1 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A, „Examenul de absolvire a l.N.P.P.A. se desfăşoară conform principiilor transparenţei, echilibrului între verificarea aptitudinilor practic-aplicative şi a cunoştinţelor teoretice, identităţii modalităţilor de examinare şi criteriilor de evaluare la nivel naţional şi la nivelul structurilor teritoriale, caracterului unitar al gradului de dificultate a subiectelor şi al aprecierii aptitudinilor de ordin practic-aplicativ, având în vedere în permanență competenţele la nivel naţional ce urmează a fi dobândite prin promovarea examenului. ”
2. Art. 8. alin. (1) din același regulament prevede: „Probele scrise se desfăşoară la aceleaşi date şi ore atât în structura centrală a I.N.P.P.A. cât şi în structurile teritoriale. Probele scrise constau în rezolvarea unor cazuri practice cuprinse în cadrul unor chestionare formate din câte 10 întrebări pentru fiecare disciplină la proba scrisă 1, respectiv din câte 15 întrebări pentru fiecare disciplină la proba scrisă 2. Fiecărei întrebări îi vor corespunde mai multe variante de răspuns, din care una sau două pot fi corecte, existând posibilitatea ca nicio variantă să nu fie corectă.”
3. În ceea ce privește examenul de absolvire al INPPA, sesiunea 24 noiembrie 2019, în cuprinsul Hotărârii nr. 2 din 17 mai 2019, a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., la art. 7 se prevede: „Candidații declarați admiși la probele orale vor susține proba scrisă care constă în rezolvarea unui număr de 50 de cazuri practice, fiecărei întrebări îi vor corespunde mai multe variante de răspuns din care una sau două pot fi corecte, existând posibilitatea ca toate variantele de răspuns să nu fie corecte.”
4. Referitor la examenul de absolvire al INPPA, sesiunea 12 noiembrie 2018, în cuprinsul Hotărârii nr. 3 din 21 iunie 2018, a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A. la art. 7 se prevede „Candidații declarați admiși la probele orale vor susține proba scrisă care constă în rezolvarea unui număr de 50 de cazuri practice, fiecărei întrebări îi vor corespunde mai multe variante de răspuns din care una sau două pot fi corecte, existând posibilitatea ca toate variantele de răspuns să nu fie corecte.”
5. În același sens, la examenul de absolvire al INPPA, sesiunea 10 noiembrie 2017, în cuprinsul Hotărârii nr. 5 din 20 august 2017, a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A.  la art. 7 se prevede „Candidații declarați admiși la probele orale vor susține proba scrisă care constă în rezolvarea unui număr de 50 de cazuri practice, fiecărei întrebări îi vor corespunde mai multe variante de răspuns din care una sau două pot fi corecte, existând posibilitatea ca toate variantele de răspuns să nu fie corecte”
6. Situația era identică și la examenul de absolvire al INPPA, sesiunea 14 noiembrie 2016, în cuprinsul Hotărârii nr. 75 din 24 octombrie 2016, a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A.  la art. 7 se prevede „Candidaţii declaraţi admişi la probele orale vor susţine proba scrisă care constă în rezolvarea unui număr de 50 de cazuri practice, fiecărei întrebări îi vor corespunde mai multe variante de răspuns din care una sau două pot fi corecte, existând posibilitatea ca toate variantele de răspuns să nu fie corecte.”
7. Analizând baremele de corectare la proba scrisă a examenului de absolvire a I.N.P.P.A. din anii 2016, 2017, 2018, 2019, se poate observa faptul că NICIODATĂ până în prezent nu a existat măcar o întrebare care să nu aibă niciun răspuns corect, creându-se o cutumă în acest sens. De altfel, discutând cu colegii care au susținut examenul în anii anteriori, aceștia au precizat că – deși în Regulament se menționează „posibilitatea ca toate variantele de răspuns să nu fie corecte”- se cunoaște faptul că se vor da subiecte cu unul sau două răspunsuri corecte, așa cum s-a procedat în fiecare an. În circumstanțele actuale, niciodată nu s-ar mai putea anula o grilă în situația în care s-a pus, spre exemplu, pe barem o singură variantă și, apoi, în urma contestațiilor, reiese că este greșită. Astfel, s-ar ajunge la situația aberantă să se considere la grila respectică mereu ,,niciun răspuns corect”, ca urmare a contestațiilor. Astfel, contestațiile pentru grile evident greșite nu ar mai avea sens sau vreo utilitate.
8. Convingerea noastră potrivit cu care vor exista doar variante cu unul sau două răspunsuri corecte a fost întărită de următoarea situație de fapt: la examenul de absolvire a I.N.P.P.A. – sesiunea 11 noiembrie 2019, la întrebarea nr. 16 de la G1 s-a afișat inițial ca răspuns corect varianta B, iar după contestații, constatându-se că în mod evident nici varianta B nu era corectă, grila a fost anulată și nu s-a considerat corectă varianta “niciun răspuns nu este corect”, acordându-se astfel punctajul tuturor candidaților. Or, dacă s-ar fi aplicat Regulamentul în litera sa, ar fi trebuit să se acorde punctajul doar celor care au răspuns în sensul că „nicio variantă nu este corectă”.
9. În schimb, la alte grile, unde s-a apreciat că – deși inițial s-au afișat două răspunsuri corecte – doar un răspuns este corect, baremul a fost rectificat, iar întrebarea nu a fost anulată (a se vedea procesul-verbal de soluționare a contestațiilor).
10. Înainte de examen, toți candidații au lecturat subiectele din anii anteriori și modul de rezolvare (inclusiv modul de soluționare a contestațiilor) și au procedat in consecință. De aceea se și afișează pe pagina de internet a INPPA toate informațiile relevante, în virtutea principiului transparenței și pentru ca fiecare să avem o imagine cât mai clară cu privire la modul de desfășurare a examenului.
11. Faptul că toți cei implicați în desfășurarea examenului au fost convinși că examenul se desfășoară în aceleași condiții ca și în anii anteriori rezultă și din aceea că mulți dintre noi am fost informați de către supraveghetori din diverse săli și din diverse centre teritoriale cu privire la faptul că examenul se desfășoară în condițiile din anii precedenți, în sensul că lipsa unui răspuns la cel puțin o întrebare putea fi considerată fraudă. Evident, am pornit de la realitatea potrivit cu care, anterior examenului, supraveghetorii (care sunt avocați) au fost instruiți cu privire la aspectele de ordin formal ale desfășurării examenului și ne-am conformat precizărilor acestora.
12. Încă un aspect important: nu s-a reglementat în niciun regulament modalitatea concretă în care trebuie „tratate” acele întrebări care nu au nicio variantă de răspuns corectă. La examenele de admitere sau de licență pe care unii dintre noi le-am susținut (de exemplu, la Facultatea de Drept a Universității din București) a existat o variantă în care se preciza că niciuna dintre variantele anterioare nu este corectă sau că este corect un alt răspuns decât cele menționate. De data aceasta nu a existat nicio mențiune în acest sens.
    
13. Art 14 din CEDO garantează interzicerea oricărei forme de discriminare directă sau indirectă. În cazul nostru, anul acesta, regasim un caz de discriminare indirectă. În concret, persoane aflate în situații identice/similare, în baza acelorași reguli de desfășurare a examenului au primit tratament diferentiat. Astfel, anul trecut grilele care nu aveau niciun raspuns corect au fost anulate si s-a acordat punctaj tuturor candidatilor, iar anul acesta grilele care nu aveau niciun răspuns corect au fost punctate pe barem ca fiind corecte. Rezultă fără echivoc discriminarea între generatii, lipsa de transparență și de imparțialitate
    
14. Totodată, modalitatea de organizare și desfășurare a examenului contravine categoric prevederilor Legii nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, astfel cum a fost promulgată prin Decretul Președintelui nr. 859/2020, acte normative  publicate în Monitorul Oficial nr. 1050 din 9 noiembrie 2020.
    
15. Astfel, reglementările naționale care organizează accesul la profesii reglementate, inclusiv avocatura, sunt supuse unui test de proporționalitate înainte de adoptare. Scopul este acela de a verifica dacă acestea constituie un obstacol nejustificat sau disproporționat în calea exercitării liberei circulații a lucrătorilor, a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii. Acestea transpun însă în legislația națională dispozițiile Directivei (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 173/25 din 9 iulie 2018.
    
16. Proporționalitatea va trebui să fie examinată în special în ceea ce privește impactul asupra liberei circulații a persoanelor și serviciilor în cadrul Uniunii, privind alegerea consumatorilor și calitatea serviciului furnizat sau posibilitatea utilizării unor mijloace mai puțin restrictive. În  circumstanțele date, subsemnații considerăm că, în acord cu exigențele de mai sus, se impunea să ne fie adus la cunoștință faptul că examenul din acest an va fi diferit, în ciuda menținerii acelorași prevederi în Regulament, fiind decis astfel la nivelul U.N.B.R. reducerea ratei de promovabilitate a examenului de dobândire a calității de avocat definitiv.
    
17. În egală măsură, această abordare ar putea fi justă doar în contextul unei expuneri de motive ample și prealabile, motivată de art. 6(2) din Legea nr. 245/2020, respectiv “ Autoritățile publice cu drept de inițiativă legislativă în a căror arie de competență se circumscrie profesia reglementată sau care urmează a se reglementa și coordonatorul național pentru recunoașterea calificărilor profesionale analizează, în special, dacă dispozițiile prevăzute la alin. (1) sunt justificate în mod obiectiv de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică ori de motive imperative de interes general, cum ar fi, de exemplu: păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; garantarea bunei administrări a justiției; asigurarea corectitudinii tranzacțiilor comerciale; combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale și asigurarea eficacității supravegherii fiscale; siguranța transporturilor; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic; obiectivele de politică socială; obiectivele de politică culturală.” Totodată, alin. (3) al aceluiași articol prevede ca “motivele de natură pur economică sau motivele strict administrative nu constituie motive imperative de interes public care să justifice o restricție privind accesul la profesiile reglementate”.
    
18. Or, raportat la cele de mai sus, cerințele de publicitate, din perspectiva transparenței, nu sunt în acord cu spiritul Directivei și restricționează într-o manieră abuzivă libera circulație a serviciilor. Nejustificarea și disproporționalitatea măsurilor luate de organizatori evidențiază restrângerea acestei libertăți fundamentale (i.e. libera circulație a serviciilor) prin organizarea unui examen supus unor reguli unilaterale, neaduse la cunoștința candidaților, care rezultă într-un procent de promovabilitate vădit injust, accesul la titlul de avocat definitiv, și, pe cale de consecință, exercitarea profesiei, fiind restricționate.
    
19. Suplimentar, apreciem că modul în care s-a materializat „răspunsul corect” la întrebările fără niciun răspuns, în sensul că nu trebuia bifată nicio variantă, nu prezintă suficiente garanții pentru a insufla sentimentul de siguranță în rândul candidaților, lăsând necompletate acele spații. În cazul în care s-a urmărit creșterea gradului de dificultate, se impunea adăugarea unei noi variante „D) – niciuna dintre variantele anterioare”, așa cum era în trecut, pentru a se menține sentimentul de siguranță, evitându-se a se lăsa spații necompletate. În actualele condiții, nu se va ști dacă un candidat nu a completat spațiile pentru că a apreciat că niciun răspuns nu este corect sau pentru că nu a cunoscut răspunsul ori pentru că nu a mai avut timp să bifeze vreo variantă.
    
20. Luând în considerare posibilele erori în redactarea grilelor, erori care s-au comis și la examenul de admitere din septembrie 2018 (când majoritatea am susținut examenul de admitere în profesie) și la examenul de definitivat din anul 2019 (când s-au admis 5 contestații!), precum și cutuma creată în legătură cu posibilitățile de variante corecte, am răspuns bifând varianta pe care am considerat-o ca fiind cea mai puțin greșită. Reamintim că supraveghetorii ne-au precizat că examenul se desfășoară în aceleași condiții ca și în anii precedenți. 
    
21. Un alt aspect deosebit de important a fost timpul extrem de redus (3 ore) raportat la gradul de dificultate al examenului. Astfel, mulți dintre noi nu am avut suficient timp pentru a rezolva toate întrebările, având în vedere modalitatea în care acestea au fost concepute, gradul de dificultate, precum și formularea defectuoasă a enunțului.
    
22. În cele din urmă, aceste modificări au avut un impact negativ major asupra noastră, mulți fiind în situația ca după 2 ani de stagiatură, să fim nevoiți să ne prelungim stagiatura până la următorul examen de absolvire a I.N.P.P.A., unii din lipsa a 2-3 puncte.
    
23. Nu în ultimul rând, nu este firesc să se aplice un regim discriminatoriu în privința generației noastre comparativ cu generațiile anterioare. Dacă se dorea aplicarea unui alt sistem de completare a grilelor, ar fi trebuit să se procedeze într-un mod clar, transparent, astfel încât să se asigure previzibilitatea desfășurării examenului.
    
24. În final, apreciem că, în primul rând, din cauza celor 9 grile rezultatele din acest an sunt foarte slabe. Suntem convinși că nu există generații foarte bune (unde nu promovează definitivatul doar 5-10% dintre candidați – a se vedea generația 2019) și generații foarte slabe (unde peste 50% sunt declarați respinși- situație care se profilează în acest an). Există însă moduri complet diferite de organizare a examenului, care influențează în mod decisiv rezultatele. Această situație trebuie corectată.

Sperăm ca acest dialog să fie unul constructiv și de bun augur, astfel încât să conducă la rezolvarea acestei nefericite formulări, care creează un puternic impact negativ asupra noastră, a stagiarilor de anul 2 din toată țara.”