Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că a luat act de hotărârea din 18 mai a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată în șase cauze conexate referitoare la întrebări prealabile adresate de instanțele din România. Secția a remarcat că CJUE a subliniat că standardul de independență de care trebuie să se bucure fiecare judecător național nu trebuie pus în nicio situație la îndoială, nefiind un privilegiu, ci un drept al cetățeanului european. ”De aceea statuarea Curții referitoare la garanțiile necesare prezervării acestui standard în legislația internă în toate procedurile desfășurate față de judecători trebuie salutată și respectată întocmai de toate autoritățile române”, a transmis Secția pentru judecători a CSM.
Comunicatul Secției pentru judecători a CSM:
”Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la data de 18.05.2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, referitoare la mai multe întrebări prealabile înaintate de instanțele naționale.
Instanța europeană subliniază, o dată în plus, rolul central atribuit judecătorului național în arhitectura internă a oricărui stat membru.
Standardul de independență de care trebuie să se bucure fiecare judecător național nu trebuie pus în nicio situație la îndoială, nefiind un privilegiu, ci un drept al cetățeanului european. De aceea statuarea Curții referitoare la garanțiile necesare prezervării acestui standard în legislația internă în toate procedurile desfășurate față de judecători trebuie salutată și respectată întocmai de toate autoritățile române.
Necesitatea instituirii celor mai adecvate garanții pentru respectarea independenței judecătorilor este cu atât mai pregnantă acum, când autoritățile naționale își vor manifesta dreptul de apreciere asupra cadrului legal care guvernează activitatea unor instituții judiciare, drept recunoscut explicit prin Hotărârea Curții.
Secția reamintește că invitația la dialog în vederea identificării celor mai potrivite remedii și garanții a fost în permanență adresată de Consiliu autorităților române, chiar dacă, în mod regretabil, ea a fost fie respinsă, fie minimalizată sau distorsionată.
Principiul preeminenței dreptului Uniunii și cel al cooperării loiale impun tuturor autorităților române să țină seama în mod corespunzător de cerințele Curții și să adopte măsuri care să întărească în mod efectiv independența puterii judecătorești, una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil recunoscut fiecărui cetățean.”