Articol realizat de Bianca Chirilă, avocat colaborator – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
Noul Cod de Procedură Civilă reglementează procedura ordonanței de plată, în scopul accelerării obţinerii unui titlu executoriu împotriva unui debitor şi, în consecinţă, a satisfacerii cu celeritate a creanţelor. Procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile, constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a acestei proceduri creanțele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvență. Procedura, fiind una mai specială și accelerată, durează complet cam 4-6 luni, hotărârea instanței se poate pune repede în executare, creditorul recuperându-și astfel mult mai repede banii.
Etapa 1. Comunicarea somației de notificare către debitor
Potrivit art. 1014, creditorul are posibilitatea de a comunica somația prin care îi va pune în vedere debitorului să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia prin 2 modalități, respectiv prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire. În acest sens, de subliniat faptul că este esențială confirmarea de primire a scrisorii.
Etapa 2. Demararea procedurii recuperării sumelor la instanța de judecată
În cazul în care debitorul nu plătește în termenul de 15 zile menționat anterior, creditorul poate introduce cererea privind ordonanța de plată la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. Cererea se depune la instanța competentă să judece procedura în temeiul dreptului comun, respectiv la sediul debitorului, iar în funcție de suma solicitată, la judecătorie sau tribunal.
Ce cuprinde cererea privind ordonanța de plată?
Potrivit dispozițiilor art. 1.016 NCPC, cererea privind ordonanța de plată va cuprinde:
- a) numele și prenumele, precum și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului;
- b) numele și prenumele, codul numeric personal, dacă este cunoscut, și domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea și sediul, precum și, după caz, dacă sunt cunoscute, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar;
- c) suma ce reprezintă obiectul creanței, temeiul de fapt și de drept al obligației de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata și orice element necesar pentru determinarea datoriei;
- d) suma ce reprezintă dobânzile aferente sau alte despăgubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii;
- e) semnătura creditorului.
La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate și orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. De asemenea, se va atașa dovada comunicării somației. Cererea și actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru instanță.
Taxa de timbru aferentă introducerii cererii
Cererea privind emiterea ordonanței de plată se timbrează cu o valoare fixă în cuantum de 200 lei. În cazul în care se admite cererea ordonanței de plată, creditorul va putea recupera această sumă, precum și toate celelalte cheltuieli judiciare, cu condiția de a le solicita în mod expres.
Etapa 3. Cum se judecă?
În primul rând, instanța verifică că sunt îndeplinite condițiile de mai sus. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile, va pune în vedere creditorului să mai depună alte documente necesare sau să facă alte proceduri pentru ca cererea să fie considerată completă.
Dacă sunt îndeplinite condițiile, instanța comunică cererea și anexele acesteia către debitor printr-o citație cu cel puțin 10 zile înaintea termenului de judecata. Debitorul are obligația de a răspunde acestei cereri printr-o întâmpinare, care va fi depusă la dosarul cauzei sau transmisă prin intermediul serviciilor poștale/curierat/fax, cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată. În cazul în care debitorul nu depune întâmpinarea, instanța poate considera lipsa acesteia ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.
Etapa 4. Soluționarea
Potrivit art. 1019, în cazul în care creditorul declară că a primit plata sumei datorate, instanța ia act de această împrejurare printr-o încheiere definitivă, prin care se dispune închiderea dosarului. Când creditorul și debitorul ajung la o înțelegere asupra plății, instanța ia act de aceasta, pronunțând o hotărâre de expedient, care e definitivă și constituie titlu executoriu.
În situația în care debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere.
În cazul în care instanța, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, precum și a declarațiilor părților, constată că pretențiile creditorului sunt întemeiate, va emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată.
Dacă instanța, examinând probele cauzei, constată că numai o parte dintre pretențiile creditorului sunt întemeiate, va emite ordonanța de plată numai pentru această parte, stabilind și termenul de plată. În acest caz, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei.
În situația emiterii ordonanței de plată, atât în situația unei plăți parțiale sau totale, termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la data comunicării ordonanței. Judecătorul nu va putea stabili alt termen de plată, decât dacă părțile se înțeleg în acest sens.
