Titlul problemei de drept: Posibilitatea reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. a) în cazul infracțiunii de omor.
- Materia: penal
- Subcategoria: infracțiuni
- Acte normative incidente: art. 75 alin. (2) lit. a) C.pen.
- Cuvinte cheie: omor, circumstanță atenuantă judiciară
Într-o opinie, s-a arătat că nu poate fi reținută circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. a) C.pen., în cazul infracțiunii de omor, ce intră în categoria infracțiunilor contra persoanei.
Într-o altă opinie, s-a arătat că poate fi reținută circumstanța atenuntă menționată și în cazul infracțiunii de omor, chiar dacă face parte din categoria infracțiunilor contra persoanei.
Într-o a treia opinie, s-a arătat că circumstanța menționată poate fi reținută doar dacă inculpatul a depus eforturi pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii sub aspect penal, nu și civil.
Opinia INM
În opinia INM, cea de-a doua soluție este cea corectă. Astfel, spre deosebire de cazul circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) C.pen., în cazul celei de la art. 75 alin. (2) lit. a) C.pen. legiuitorul se raportează la noțiunea de consecințe ale infracțiunii, iar nu la urmarea infracțiunii comise, ceea ce include și alte efecte ale infracțiunii decât cele legate de aceasta din urmă, inclusiv cele în legătură cu persoanele care au suferit un prejudiciu colateral ca urmare a săvârșirii infracțiunii de omor (spre ex., persoanele aflate în întreținerea victimei). Pe de altă parte, înlăturarea sau diminuarea consecințelor de această natură priveşte conduita făptuitorului după momentul comiterii faptei, conturând atitudinea psihică, de căinţă activă, conduită în raport cu care se poate aprecia asupra periculozităţii sale, aceasta fiind de altfel și rațiunea circumstanței prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. a) C.pen.8
De asemenea, dacă legiuitorul ar fi urmărit excluderea infracțiunii de omor din sfera de aplicare a circumstanței în discuție ar fi prevăzut expres acest lucru, astfel cum a făcut-o în cazul circumstanței de la art. 75 alin. (1) lit. d) C.pen., explicația constând, în opinia noastră, în caracterul facultativ al celei dintâi, instanța având latitudinea de a aprecia în ce măsură conduita ulterioară a infractorului este un factor care sugerează că pedeapsa trebuie diminuată.
Participanții la întâlnire, în unanimitate, au agreat punctul de vedere al INM.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – Curtea de Apel București, 16-17 mai 2019.