Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, luni, un recurs în interesul legii formulat de procurorul general al României referitor la competența soluționării unei plângeri în cazul clasării pentru alte motive decât cele invocate de petent. Instanța supremă a stabilit că judecătorul de cameră preliminară are competența de a soluționa plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluţia de clasare a admis-o, a infirmat soluţia procurorului de caz şi a dat o nouă soluţie de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent.
Decizia nr. 9 din 21 martie 2022 a ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii:
Admite recursul în interesul legii formulat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabileşte că: Organul judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluţia de clasare a admis-o, a infirmat soluţia procurorului de caz şi a dat o nouă soluţie de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport de dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală este judecătorul de cameră preliminară. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 martie 2022.
Prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arăta că în jurisprudență au fost identificate două orientări față de această problemă de drept.
Într-o primă orientare, judecătorii de cameră preliminară au procedat la judecarea cauzelor având ca obiect plângerile formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată în situația în care soluția procurorului de caz a fost infirmată de către procurorul ierarhic superior cu consecința dispunerii unei noi soluții de clasare. În această ipoteză judecătorii de cameră preliminară nu s-au dezinvestit cu toate că noua soluție de clasare dispusă în cauză nu a fost atacată la următorul procuror ierarhic. În majoritatea cauzelor, problema de drept privind competența nu a fost pusă în discuția părților și analizată distinct, procedându-se direct la soluționarea plângerilor.
Într-o altă orientare, s-a apreciat că nu poate fi sesizat judecătorul de cameră preliminară, anterior formulării unei plângeri la procurorul ierarhic superior celui care a infirmat soluția procurorului de caz și a dispus o nouă soluție de clasare. În sprijinul acestei opinii s-a arătat că procedura de control pe cale ierarhică în cadrul unității de parchet constituie, în cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, o etapă prealabilă verificării actului de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura specială reglementată de art.340 din Codul de procedură penală.
Această din urmă orientare a fost susținută de Parchetul General.
DOCUMENT – Sesizarea RIL formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
Comments 1