Asociația profesională „ROJUST – Asociația personalului din justiție” a transmis recent un set de observații Guvernului României, Ministerului Justiției și altor autorități, cu privire la proiectul de Ordonanță de Urgență care vizează măsuri fiscal-bugetare pentru consolidare fiscală și combaterea evaziunii fiscale. Printre modificările cele mai controversate se află introducerea unor noi cazuri de abatere disciplinară pentru judecători și executori judecătorești, precum și eșalonarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești pe o perioadă de cinci ani.
Asociația „ROJUST” își exprimă îngrijorarea față de propunerile care ar putea afecta independența justiției în România. Într-o adresă oficială către autoritățile competente, ROJUST critică prevederea din Articolul VIII, alin. 6, din proiectul de ordonanță, care ar introduce noi sancțiuni disciplinare pentru judecători și executori judecătorești, în cazul în care nu respectă prevederile privind eșalonarea plății unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești. Conform asociației, acest articol ar putea submina principiile fundamentale ale separației puterilor în stat și independenței judiciare.
„Această reglementare reprezintă o intervenție periculoasă în actul de justiție și riscă să creeze un precedent alarmant în ceea ce privește subordonarea justiției intereselor politice”, afirmă reprezentanții ROJUST. „Judecătorii trebuie să aibă libertatea de a interpreta legea și de a lua decizii bazate pe probe și norme legale, fără a fi influențați de presiuni externe”, se adaugă în comunicat.
Un alt punct criticat de ROJUST se referă la eșalonarea pe o perioadă de cinci ani a plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești ce vor fi emise în anul 2025. Asociația consideră că această măsură ar putea încălca drepturile fundamentale ale persoanelor implicate, inclusiv dreptul la proprietate și dreptul la un proces echitabil, garantate de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„Orice amânare a executării hotărârilor judecătorești definitive subminează stabilitatea juridică și subiectează statul român la riscul unor condamnări ulterioare din partea CEDO, cum s-a întâmplat în trecut”, se mai arată în comunicatul ROJUST. Asociația face referire la condamnările anterioare ale României, inclusiv cazul „State și alții contra României”, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancționat statul pentru întârzierea plății sumelor datorate.
De asemenea, propunerea de a introduce sancțiuni pentru nerespectarea unor prevederi din legea privind executorii judecătorești reprezintă o amenințare directă la adresa independenței profesionale a acestora. Asociația subliniază că executorii judecătorești trebuie să își îndeplinească atribuțiile în conformitate cu hotărârile instanțelor, fără a fi influențați de orice formă de presiune politică sau administrativă.
„Independența judiciară este esențială pentru funcționarea corectă a sistemului judiciar și pentru încrederea publicului în justiție. Orice intervenție externă, inclusiv prin măsuri disciplinare, poate compromite acest principiu fundamental”, încheie ROJUST.
În acest context, asociația cere Guvernului și Ministerului Justiției să retragă propunerile din proiectul de Ordonanță de Urgență care ar putea afecta independența justiției și să se asigure că respectă standardele internaționale privind drepturile fundamentale ale justițiabililor și independența magistraților.
Redăm conținutul integral:
<<Asociaţia profesională „ROJUST – Asociația personalului din justiție”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociație cu personalitate juridică, cod de înregistrare fiscală 48219488, cu sediul în Ploiești, str. Ulierului, nr. 6, județul Prahova, email asociatiarojust@gmail.com, luând act de Proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală combaterea evaziunii Fiscale pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, disponibil pe site-ul https://www.stiripesurse.ro/document-ordonanta-austeritatii-bugetare- noile-prevederi-genereza-un-cutremur-in-sistemul-bugetar_3421315.html a constatat cu îngrijorare că există intenția de a se include următoarele dispoziții:
Art. VIII –alin. (6) Nerespectarea prevederilor alin. (1) de către judecătorii responsabili cu gestionarea unor dosare având ca obiect sumele prevăzute la alin. (1) sau de către executorii judecătorești care îndeplinesc acte de executare silită a unor titluri executorii având ca obiect sumele prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară prevăzută la art. 271 lit. s din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și, după caz, la art. 71 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare.” Precizăm că remediul legal exclusiv, adecvat și suficient pentru eventualele nereguli în executarea silită este contestația la executare, așa cum este prevăzută de art. 712 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Reglementarea din Articolul VIII, alin. 6 din proiectul de ordonanță trebuie eliminată, întrucât reprezintă o intervenție periculoasă în actul de justiție, încălcând principiile fundamentale ale independenței judiciare și separației puterilor în stat. Aceasta nu doar că amenință integritatea sistemului judiciar, ci creează un precedent alarmant pentru subordonarea justiției intereselor politice prin adăugarea unor cazuri de răspundere disciplinară a judecătorilor printr-o ordonanță de urgență, modificând astfel în mod nepermis de normele de tehnică legislativă Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor dar și Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Judecătorii au obligația constituțională și legală de a judeca dosarele în baza probelor și a normelor legale aplicabile, fără presiuni externe. Impunerea sancțiunii disciplinare pentru nerespectarea unor prevederi dintr-un act normativ specific încalcă principiul independenței justiției, garantat de Constituția României (art. 124 alin. 3). Așadar, prevederea din proiectul de ordonanță creează o presiune asupra judecătorilor, forțându-i să ia decizii care să fie conforme cu voința legiuitorului, nu cu interpretarea lor judiciară independentă.
Această intervenție ignoră complet principiul independenței judiciare, reducând autoritatea judecătorilor și transformându-i în simpli executanți ai voinței guvernamentale.
În esență, dispoziția criticată abuzează de legislația disciplinară pentru a subordona actul de justiție intereselor politice, fapt care creează un dezechilibru major între puterile statului.
Susținem, astfel că este încălcat și principiul separației puterilor în stat, consacrat la art. 1 alin. 4 din Constituție. Fiecare putere (legislativă, executivă și judecătorească) are roluri și responsabilități distincte, interferența uneia în activitatea alteia subminând funcționarea statului de drept.
România, ca stat membru al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, este obligată să respecte standardele internaționale privind independența justiției. Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară, adoptate de ONU, subliniază că judecătorii trebuie să fie complet liberi de orice influență externă, fie ea politică sau administrativă.
Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Consiliului Europei privind judecătorii stabilește că orice presiune exercitată asupra magistraților în scopul influențării deciziilor lor este
inadmisibilă.
Articolul VIII, alin. 6, din proiectul de ordonanță în discuție, încalcă aceste standarde, fiind în contradicție cu angajamentele internaționale asumate de România. De asemenea, prin aceste dispoziții, Guvernul intervine și în activitatea executorilor judecătorești, dictând modul în care trebuie să își îndeplinească atribuțiile, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa independenței profesionale a executorilor judecătorești, limitându-le capacitatea de a-și îndeplini atribuțiile în conformitate cu legea și hotărârile judecătorești.
Interdicția explicită de continuare a executării silite a sumelor stabilite în hotărârile judecătorești, prin dispoziția de suspendare a procedurii prevăzută la articolul VIII alin. 3
din proiectul supus discuției și amenințarea cu răspunderea disciplinară de la aliniatul 6 al aceluiași articol, sugerează o schimbare majoră în paradigma executării hotărârilor
judecătorești. Această perspectivă reprezintă o vulnerabilizare semnificativă a funcției executorilor judecătorești, care, prin natura atribuțiilor lor, trebuie să acționeze în
conformitate cu dispozițiile hotărârilor instanțelor fără nicio influență externă sau presiune politică.
Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât independența și imparțialitatea executorilor judecătorești sunt esențiale pentru asigurarea respectării hotărârilor judecătorești și pentru funcționarea corectă a sistemului judiciar în ansamblu. O profesie subordonată unor influențe politice poate să nu mai servească adecvat scopului său fundamental de a asigura executarea eficientă și impartială a hotărârilor instanțelor, subminând astfel încrederea publicului în justiție. Această condiție de limitare a posibilității organului de executare de a continua procedura de executare intră în conflict cu articolul 287 din Codul Penal, care sancționează refuzul de a îndeplini un anumit act stabilit prin hotărâre judecătorească.
Totodată criticăm și dispozițiile art. VIII alin. 1-5 de eșalonare pe o perioadă de 5 ani a datoriei instituțiilor publice ce prevăd o modalitate de plată a sumelor stabilite prin hotârâri judecătorești ce vor fi emise în anul 2025, cu titlu de drepturi salariale pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice.
Această dispoziție prin care se ignoră hotărârile judecătorești definitive și executorii reprezintă nu doar o încălcare evidentă a principiului separației puterilor în stat, ci și o subminare directă a legitimității instanțelor judecătorești și o limitare a dreptului la proprietate apărat de art. 1 Protocolul 1 al CEDO și art. 44 al Constituției României ce consacră dreptul la proprietate ca un drept fundamental, garantat și ocrotit de stat ca include și dreptul la folosința și disponibilitatea bunurilor în mod liber. Interzicerea executării silite a hotărârilor judecătorești si esalonarea platii titlurilor executorii afectează dreptul la un proces echitabil și accesul la o instanță eficientă, conform art. 6 al CEDO din care rezultă că accesul la o instanță ar fi iluzoriu dacă hotărârea judecătorească rămâne ineficientă, iar limitarea în timp a executării afectează acest drept. De asemenea, o procedură de eșalonare a debitului nu asigură o execuție întocmai a hotărârii judecătorești, fiind nesocotit art. 6 al CEDO.
Necesită menționat faptul că întârzierea punerii în plata a drepturilor salariale restante, care au fost eșalonate deja pe parcursul mai multor ani, începând cu adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 71/2009 referitoare la plata unor sume prevăzute în titluri executorii cu privire la acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, a devenit subiect de sancțiune din partea Curții Europene a Drepturilor Omului. Ultima hotărâre în acest sens, pronunțată în cauza State şi alţii contra României la data de 30 martie 2023, a condamnat Statul Român pentru eșalonarea nepermisă a plății sumelor datorate de către instituțiile publice.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, „un stat membru nu își poate modifica legislația astfel încât să determine un regres al protecției valorii statului de
drept, valoare care este concretizată printre altele de articolul 19 TUE. Statele membre sunt, așadar, obligate să asigure evitarea oricărui regres, în raport cu această valoare, al
legislației lor, abținându-se să adopte norme care ar aduce atingere independenței judecătorilor.” (Hotărârea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311).
În Ordinul nr.13/19.10.2010 emis de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni la solicitarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei se reține că ”într-o ţară
guvernată de supremaţia legii, instituţiile publice, mai presus de toate celelalte, sunt obligate să respecte hotărârile judecătoreşti şi să le execute într-o manieră rapidă “ex
officio”. O hotărâre judecătorească definitivă și executorie are o valoare de stabilitate și legalitate. Orice act normativ care intervine pentru a schimba condițiile stabilite prin
hotărârea judecătorească crează o incertitudine juridică și subminează principiul stabilității
juridice.
Amânările repetate de achitare a debitelor datorate, nu numai că vor împovăra în viitorul apropiat Statul Român, dar îl supun și riscului unor condamnări ulterioare la
CEDO, astfel cum s-a întâmplat în precedent, în cauzele Ruianu împotriva României nr. 34647/97 și State și alții împotriva României pronunțată în 30 martie 2023.>>
