Un controversat proiect de lege, promovat în Parlamentul României, care prevedea transformarea radicală a profesiunii de avocat, dintr-una personală, aflată în permanentă legătură directă cu clientul, într-una aproape impersonală, derulată şi în spaţiul public al realităţii virtuale, a picat. Proiectul de lege privind digitalizarea avocaturii a fost retras, iar anunţul a fost făcut public, în 20 februarie, chiar de către unul dintre iniţiatorii şi susţinătorii săi, senatorul PNL Daniel Fenechiu.
Evaluată, iniţial, ca şi o iniţiativă de bun augur în digitalizarea profesiei de avocat, şi privită, în acest context ca un bun preambul în transformarea altor profesii care se pretează, aceasta a stârnit vii reacţii din partea marilor case de avocatură din România şi a sfârşit prin a fi aruncată la coş. Chiar de către iniţiatorul ei…
A vrut una…
În accepţia lui Daniel Fenechiu, avocat de profesie şi parlamentar în Senatul României, acest demers legislativ prevede „simplificarea procedurilor de lucru din mod tradițional într-unul digitalizat, facilitarea accesului digital al avocaților privind procedurile administrative specifice, cât și accesul acestora la bazele de date ale administrațiilor sau instituțiilor publice în vederea soluționării cauzelor într-un manieră mai rapidă și eficientă. În prezent, inițiativa reprezintă un proiect pilot, avocatura fiind prima profesie care își asumă digitalizarea activității sale, dar care va fi materializat și implementat, aceste noi măsuri însemnând o alternativă pentru profesie… Știu că proiectul a stârnit și va continua să stârnească critici, mai mult sau mai puțin justificate. Însă, întotdeauna prima legiferare a unei alternative este dificilă, ca urmare, vom lua în considerare toate criticile și observațiile făcute cu bună credință și vom decide asumat, în raport cu feedback-ul celor care practică meseriile din sectorul juridic”, spunea senatorul. Un grup bine închegat de parlamentari PSD și PNL au semnat proiectul de lege depus de Fenechiu, privind „serviciile profesionale întocmite de avocat în format electronic”, aflat deja masa Guvernului și al Consiliului Superior al Magistraturii pentru formularea unui punct de vedere.
Propunerea legislativă a fost elaborată de patru avocați – decanul Baroului Timiș (Sergiu Stănilă), prodecanul Baroului Brăila – Aurelian Iordan, decanul Baroului Sibiu – Alexandru Suciu și un consilier al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) – Sergiu Capisizu și de o echipă a Ministerului Cercetării și Digitalizării. Aceasta urmărea crearea unei platforme „E-UNBR”, care le-ar fi permis avocaților să aibă consultații cu clienții de la distanță, să participe la negocieri și să încheie contracte, să-și reprezinte clienții în fața instanțelor și a organelor de urmărire penală, să-și reprezinte clienții în fața autorităților publice și să aibă activități de mediere.
Avocații mai puteau, prin intermediul platformei, să adreseze cereri instituțiilor și autorităților publice, să depună actele de procedură și să participe la ședințe sau la audieri la distanță, să efectueze operațiuni de cadastru și publicitate imobiliară, să obțină certificate de atestare fiscală, să obțină certificate de cazier judiciar sau să efectueze „orice altă activitate profesională desfășurată în condițiile legii. Propunerea legislativă privind serviciile profesionale avocațiale în format electronic a fost înregistrată la Senatul României în 6 februarie 2023.
…a ieşit alta
Dar, de ce s-a temut, Fenechiu nu a scăpat. Pentru că, de cum a fost lansată propunerea de act normativ şi după ce ea a fost promovată în spaţiul public, au început să apară reacţiile. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania, precum şi vicepreşedinţilor UNBR, avocaţi de la cele mai reprezentative asociaţii de breaslă din România au cerut conducerii Uniunii să emită un punct de vedere ferm prin care să-şi exprime public dezacordul faţă de prevederile proiectului de lege al lui Fenechiu. Potrivit „liju.ro”, de asemenea, „avocaţii au cerut ca acest punct de vedere să fie trimis către Senatul României şi către entităţile avizatoare în termen util, înainte de dezbaterea proiectului de lege şi cu scopul de a preveni adoptarea unei legi”. Demersul este argumentat de faptul că „proiectul de lege, în forma în care a fost trimis la Senat, pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă, fără ca urgenţa să fie justificată, conţine prevederi menite să aducă atingere secretului profesional, confidenţialităţii şi privilegiului avocat-client – secretul profesional al avocatului nu mai poate fi considerat în siguranţă”. S-a mai stipulat faptul că prin acest act normativ este restrânsă libertatea avocaţilor, precum şi dreptul la apărare al justiţiabililor, instituind un control din partea Uniunii asupra avocaţilor. „Mai mult, în ceea ce priveşte intervenţia serviciilor de informaţii în crearea platformei E-UNBR precum şi a suportului venit din partea SRI şi STS pentru buna funcţionare a acestei platforme, avocaţii s-au exprimat în sensul că este de nepermis ca avocatul să depindă în exercitarea profesiei sale de servicii secrete”. Astfel, în spaţiul virtual a fost lansată o petiţie care a strâns semnături ale celor care protestau împortiva iniţiativei legislative şi care urmăreau retragerea ei, petiţie care, până în 20 februarie, avea peste 1.800 de semnatari, majoritatea nume sonore în avocatură.
Ca urmare a reacţiilor virulente, Daniel Fenechiu şi-a reconsiderat iniţiativa. Printr-o postare pe pagina personală de Facebook, parlamentarul face cunocut faptul că a ţinut cont de opinia majorităţii. În comunicatul de presă ataşat mesajului său public, privind retragerea proiectului de lege privind digitalizarea avocaturii, însoţit şi de adresa către Biroul Permanent al Senatului, Daniel Fenechiu spune: „În viaţă, uneori nu contează nici ce vrei cu adevărat, nici bunele intenţii. Ceea ce contează este ce cred ceilalţi despre ce vrei să faci tu. Uneori, apreciezi percepţia publică ca fiind corectă… Alteori, nu… Întotdeauna, însă, regula democraţiei spune că atunci când mai mulţi îţi spun că greşeşti decât cei care îţi spun că procedezi bine, trebuie să ţii cont de părerea majorităţii. Asta am făcut şi eu. Chiar dacă am convingerea ca propunerea legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic (…) aducea beneficii serioase avocaţilor şi justiţiabililor (…), după discutarea în Consiliul UNBR de la Craiova, din 17-18 martie, am înteles să renunţ la susţinerea propunerii”,a conchis Daniel Fenechiu.
Un proiect „cu cântec”
Proiectul pentru digitalizarea profesiei de avocat, depus la Senat de senatorul Daniel Fenechiu în 6 februarie 2023, privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic, respectiv aşa zisa Lege a digitalizării avocaturii, ar fi reglementat nu mai puţin de 21 de tipuri de servicii pe care avocatul le-ar fi putut efectua în format electronic, fără un contact direct cu clienţii, respectiv 11 de servicii în relaţiile cu terţii şi 10 în raporturile cu terţii, în numele clienţilor. Desprindem câteva dintre prevederile acestei iniţiative legislative inedite (cf. art. 5, alin. 1 şi 2 din proiect):
„(1) Avocatul poate îndeplini în formă electronică următoarele activităţi profesionale în raporturile juridice cu clienţii:
a.i.1.a) consultaţii şi opinii juridice, participarea la negocieri şi încheierea de contracte prin intermediul platformelor de chat/mesagerie instant, platformelor de videoconferinţă şi a altor astfel de sisteme electronice;
a.i.1.b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
a.i.1.c) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
a.i.1.d) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
a.i.1.e) activităţi de mediere;
a.i.1.f) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;
a.i.1.g) conversia în formă electronică şi invers a actelor originale prezentate de către părţi pentru exercitarea activităţii avocatului, întocmite pe suport de hârtie;
a.i.1.h) primirea şi păstrarea în depozit electronic a documentelor;
a.i.1.i) atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi datei actelor întocmite de client în format electronic sau întocmite pe suport hartie şi convertite în format electronic;
a.i.1.j) procedura atestării identităţii părţilor, a datei şi conţinutului actelor întocmite de avocat sau de partea/părţile solicitante;
a.i.1.k) certificarea site-urilor, a programelor informatice sau a altor produse.
(2) În raporturile juridice cu terţii, avocatul poate îndeplini în forma electronică în numele clientului următoarele activităţti profesionale:
a) cereri adresate instituţiilor şi autorităţilor publice centrale sau locale în numele solicitanţilor, în condiţiile prevăzute de lege, în vederea acordării unei consultaţii cu conţinut juridic sau pentru prestarea oricărui serviciu avocaţial; cereri adresate notarilor publici, executorilor judecătoreşti, experţilor judiciari în vederea comunicării sau solicitării de acte şi informaţii în limita mandatului acordat de client;
b) întocmirea şi depunerea actelor de procedură, participarea la şedinţe sau audieri la distanţă, prin intermediul platformei E-UNBR, în proceduri judiciare;
c) comunicarea cererilor şi a oricăror înscrisuri justificative pentru efectuarea operaţiunilor de cadastru şi publicitate imobiliară;
d) deschiderea/ăschimbarea rolului fiscal, ca urmare sau în vederea îndeplinirii unor acte şi proceduri pentru care se solicită rolul fiscal;
e) obţinerea certificatelor de atestare fiscală, certificatelor de cazier fiscal, eliberate de Direcţiile de Impozite şi Taxe Locale şi Agenţia Natională de Administrare Fiscală, precum şi solicitarea modificării rolului fiscal;
f) efectuarea demersurilor precum şi a obţinerii oricăror avize şi autorizaţii necesare în vederea exercitării dreptului de preempţiune sau a parcurgerii procedurii de preemţiune în cazurile prevăzute de lege;
g) obţinerea certificatelor de cazier judiciar;
h) obţinerea oricăror avize şi autorizaţii necesare activităţilor desfăşurate de profesionişti;
i) orice activităţi de curatelă specială potrivit Legii nr. 51/1995 şi Statutului profesiei de avocat;
j) orice altă activitate profesională desfaşurată de avocat în condiţiile legii”.
