Un caz similar celui din Nadas a fost înregistrat și în Bihor, la Sacalasau Nou, comuna Derna, 15 pretinşi moştenitori ai unui boier ungur, Bartos Gábor, care în urmă cu un secol deţinuse pădurile din împrejurimi, revendică 80 de hectare din terenurile satului, pe motiv că ar fi fost confiscate în timpul reformelor agrare din perioada 1945-1950.Procesul a fost deschis în 2013 la Judecătoria Marghita de :Maghiar Hermina, Pop Corina şi Magheru Ioan, după ce o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate depusă la Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar Derna a fost respinsă în 2008. Pretinzând că sunt moştenitorii Jolandei Bartos, care n-a avut copii, şi că fratele ei, Gábor, le-a fost bunic, cei trei au revendicat pământuri pe care comuniştii le-ar fi confiscat de la femeie în timpul reformei agrare din 1945-1950. Hermina Maghiar a decedat între timp. După 12 ani Si peste 50 de amânări, dosarul 2749/255/2013 e tot pe rolul Judecătoriei Marghita și urmează a fi judecat pe fond pe 30 ianuarie 2025.In 2017, în opinia primarului de Derna, de atunci, Florin Măgui, cheia procesului în care localnicii din Sacalasău au proprietăţile revendicate de urmaşii grofului Bartos stă în răspunsul la o întrebare: „Care este modul abuziv în care familia Bartos a fost deposedată de teren în Sacalasău Nou?”. Aceasta fiindcă familia grofului nu mai avea terenuri în comună nici la reforma agrară, nici la naţionalizare. Ori, moştenitorii invocă faptul că pământul le-a fost luat abuziv. Primarul spune că situaţia din Sacalasău nu poate fi asimilată celei din Nadeş (Arad), acolo unde moştenitorii au prezentat acte false, deoarece a văzut actul de naştere al fiicei grofului Bartos. Singurul calcul în baza căruia e revendicată localitatea e că din 80 de hectare tot se vor găsi câteva pe care oamenii să nu aibă acte de proprietate, având în vedere că slovacii au plecat după război şi după Revoluţie în Slovacia şi în Cehia şi că mulţi oameni şi-au ţinut titlurile de vânzare-cumpărare la grindă, aşa cum se obişnuia, neîndoindu-se că sunt proprietari. După 5 ani, în care s-au consumat 37 de înfăţişări doar la prima instanţă. De atunci, amânările au trecut borna de 50.
Inalta Curte de Casatie si Justitie le-a facut definitiv dreptate locuitorilor din satul Nadas (comuna Taut, judetul Arad), grav afectati de scandalul retrocedarii nelegale care dureaza de aproape doua decenii.ICCJ a decis ca extravilanul localităţii Nadăş din judeţul Arad, care fusese retrocedat în baza unui certificat fals de moştenitor, să revină la Romsilva şi la Primăria Tăuţ, de care aparţine localitatea .Decizia e definitivă.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis ca extravilanul localităţii Nadăş, din judeţul Arad, care fusese retrocedat familiei Colţeu, în baza unui certificat fals de moştenitor, să revină la Romsilva şi la Primăria Tăuţ, de care aparţine localitatea, deoarece aparţineau acestora. Este vorba despre mii de hectare de teren forestier şi de teren agricol, în valoare de peste 27 de milioane de euro.În 2013, o sentinţă a Tribunalului Arad a şocat întreaga ţară după ce magistraţii au decis, definitiv şi irevocabil, să retrocedeze 8.700 hectare, adică tot extravilanul localităţii, soţilor Mihai şi Viorica Colţeu, care au îngrijit-o pe o anume Ecaterina Mairovitz, ultima urmaşă a grofului Iosif Grosz, căruia comuniştii i-au confiscat pământurile. În 2014, DNA a deschis o anchetă, descoperind pe de o parte că testamentul bătrânei Mairovitz a fost falsificat, iar pe de alta că notarii i-au atestat în fals ca moştenitori pe soţii Colţeu.
” ICCJ a dat solutii atat de achitare, cat si de constatare a prescrierii faptelor. Insistam asupra solutiilor de prescriptie, intrucat ele au facut ca latura civila a dosarului sa fie rezolvata in favoarea statului roman si a comunitatii locale din Nadas. Mai exact, avand in vedere ca a constatat existenta faptelor pentru care a intervenit prescriptia, completul Savonea-Ispas-Enescu a dispus ca inculpatii sa dea inapoi statului roman atat cele peste 10.000 de hectare retrocedate cu incalcarea legii, cat si suma totala de peste 1,9 milioane de lei incasata din exploatarea suprafetelor de pamant.
In prima instanta, la 4 august 2023, judecatoarea Elena-Maria Covaciu de la Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat numai solutii de achitare fata de inculpati (plus o solutie de incetare a procesului penal cu privire la unul dintre membrii familiei Colteu, ca urmare a decesului acestuia), respingand ca nefondata actiunea civila. Cu alte cuvinte: judecatoarea Covaciu a refuzat sa dispuna restituirea terenurilor si a banilor catre stat si comunitatea locala din satul Nadas“, scrie Luju.ro.Magistraţii au decis încetarea procesului penal pornit împotriva Vioricăi Colţeu şi a Mihaelei Adriana Colţeu, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, ca urmare a intervenirii prescripţiei penale.
De asemenea, instanţa a decis să dispună restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii unor terenuri la Primăria Tauţ sau la Romsilva – Direcţia Silvică Arad.
Este vorba despre suprafeţele de 8.733,2772 hectare teren forestier şi 9,6985 hectare teren agricol împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate în comuna Nadăş, judeţul Arad şi a peste 1200 de hectare din comuna Tăuţ.
”Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Arad şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tauţ vor întreprinde, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară”, a transmis ICCJ.
De asemenea, magistraţii au admis acţiunea civilă formulată de comuna Tăuţ şi Romsilva, iar Viorica Colţeu, Mihaela Adriana Colţeu şi SC Ocolul Silvic Privat Nadăş SRL sunt obligaţi să plătească, în solidar, către Romsilva Arad suma de 1.190.945 de lei. Aceasta este compusă din suma de 501.105 lei reprezentând profitul înregistrat de SC. Ocolul Silvic Nadăş SRL, obţinut ca urmare a activităţii de exploatare forestieră şi servicii de vânătoare a fondului forestier predat, precum şi suma de 689.840 lei, reprezentând încasări realizate în anii 2012,2013 şi 2014 de către inculpaţii Mihai Alexandru Colţeu şi
Viorica Colţeu, cu titlu de preţ de la persoana juridică S.C. Ocolul Silvic Nadăş SRL pentru vânzare masă lemnoasă pe picior.
Viorica Colţeu, Mihaela Adriana Colţeu şi SC Ocolul Silvic Privat Nadăş SRL trebuie să mai achite şi suma de 758.342 lei către Primăria Tauţ, reprezentând subvenţii acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru păşune, pentru perioada 2007-2013 la care se adaugă dobânzile aferente.
ICCJ a admis, în parte, cererea de constituire parte civilă formulată de Nicolae Rad şi Iovu Biriş şi le obligă pe Viorica Colţeu şi Mihaela Adriana Colţeu, în solidar, la plata către aceştia a sumelor de câte 10.000 euro, cu titlu de daune morale.
Reprezentanţii Romsilva – Direcţia Silvică Arad au susţinut în faţa instanţei că prin săvârşirea acestor infracţiuni au fost adusă atingere intereselor Statului Român
”Totodată, s-a menţionat că, prin săvârşirea infracţiunilor, inculpaţii au adus atingere atât intereselor Statului Român, cât şi intereselor financiare ale Uniunii Europene, ca urmare a încasării de către inculpata Colţeu Viorica împreună cu fostul soţ a subvenţiilor provenite de la APIA”, au explicat reprezentanţii Romsilva.
De asemenea, în faţa instanţei Nicolae Rad şi Iovu Biriş au povestit că după preluarea satului, soţii Colţeu ”au descins în sat şi au început acţiuni opresive împotriva sătenilor, luându-le sălaşurile şi recoltele aferente, jignindu-i şi ridiculizându-i.
Instanţa a notat că din actele depuse la dosar a reieşit că prin acţiunele desfăşurate de familia Colţeu şi de Ocolul Silvic Privat Nadăş au ieşit din proprietatea statului şi administrarea Romsilva, respectiv a Primăriei Tăuţ, terenuri evaluate de 27,4 milioane de euro. Din această sumă, 23,2 milioane de euro reprezentau terenurile preluate de la Romsilva şi 4,2 milioane de euro, terenurile de la comuna Tauţ.
La aceste sume se adaugă cea de 2.933.680 lei, în conformitate cu datele transmise de Primăria Municipiului Arad şi reprezintă valoarea la care sunt evaluate imobilele situate pe strada Cloşca din Arad.
Cel mai mare proces de acest fel ii viza pe moştenitorii lui Alexandru Gheorghe Mateescu, fost petrolist din zona Prahovei în perioada interbelică, care cerea de la primăriile Vadu Crişului, Şuncuiuş, Auşeu şi Măgeşti 62.682 hectare de pădure care ar fi făcut parte din averea boierului. Practic, moştenitorii pretindeau o suprafaţă de două ori mai mare decât teritoriul celor patru comune la un loc, cu tot cu drumuri, arături şi acareturi.
În septembrie 2010, ei au câştigat la Judecătoria Aleşd, dar sentinţa de reîmproprietărire a fost atacată de Prefectură şi de cele patru primării. De atunci, procesul s-a strămutat la Tribunalul Olt, iar de acolo la Cluj.
