Emilia Nicoleta Negrea, avocată cu o vastă experiență profesională și o carieră impresionantă, a provocat un val de controverse și scandal în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al României, printr-un proces împotriva instituției în urma neregulilor observate la concursul pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular. Cu o pregătire solidă în domeniul dreptului și al relațiilor internaționale, avocata Emilia Negrea a semnalat nereguli grave în organizarea și desfășurarea acestui concurs, susținând că procedurile nu au respectat legislația în vigoare și au fost afectate de factori politici și de nepotism.
Emilia Negrea este avocat din 2007 și absolventă a Facultății de Drept din Oradea, iar în prezent se află în faza finală a tezei de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în domeniul Relațiilor Internaționale și Studii de Securitate. De asemenea, avocata a participat la numeroase conferințe internaționale și a urmat cursuri de formare la Institutul Diplomatic Român în 2022. Deși cariera sa profesională este remarcabilă, Negrea a dorit să adâncească legătura sa cu diplomația română, motiv pentru care a decis să participe la concursul organizat de MAE pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular al României.
După ce a participat la concursul din 2023, avocata a constatat o serie de abateri și ilegalități care i-au pus sub semnul întrebării transparența și corectitudinea întregii proceduri ajungând cu cauza în fața Instanței Supreme.
Soluția de la Înalta Curte de Casatie si Justiție din 6 februarie 2025 este a doua definitivă și favorabilă subsemnatei referitoare la concursul de admitere în Corpul Diplomatic și Consular la care am participat. Prin Decizia ICCJ s-a menținut în totalitatea Sentința Curții de Apel Oradea prin care s-a anulat concursul în ceea ce o privește pe avocata din Bihor cât și pe un alt candidat pe care l-a reprezentat de-a lungul procesului.
Aceasta este a două solutie definitivă favorabilă după decizia ÎCCJ din 15 noiembrie 2024 prin care s-a menținut suspendarea dispusă de către Curtea De Apel Oradea în aprilie 2023 a acestui concurs precum și a articolelor din Ordinul Ministerului de Externe nr.732/2021 care continea regulamentul de organizare.
„Motivația de a merge în instanță ține în primul rând de modalitatea în care la un asemenea nivel a fost organizat un concurs care are ca finalitate trimiterea de personal diplomatic și consular în serviciul exterior. Dacă la înscrierea la concurs aveam doar unele suspiciuni că nu va fi corect acum am certitudini iar caracatiza deprofesionalizării și politizării excesive a atins și acest domeniu.
Diplomații sunt imaginea României în lume și interfața dintre cetătenii români aflați în străinătate și instituțiile publice din România sau din țara gazdă iar situațiile din cele mai diverse ori așa cum voi arata în continuare personalul care accede pe aceste funcții din ce în ce mai mult nu are de a face decât cu criteriile politice, nepotisme și alte obligații de partid de cele mai multe ori.
Bineînteles că mai avem diplomați onești, iubitori de țară și de popor, de un profesionalism remarcat peste tot în lume dar ei sunt din ce mai marginalizati și chiar obligați să părăsească sistemul.
Cu toate că ar fi multe de spus referitor la acest concurs, mă rezum doar la ceea ce am dovezi pe care le-am prezentat instantelor de judecată (deși organele de cercetare penală au dat soluție de clasare rapidă după numirea dlui Aurescu ca judecător la Curtea Internațională de Justiție, soluție menținută și de Tribunalul București, fără a se efectua nici măcar un act procedural cu excepția propriei mele declarații).
Întreaga procedură a concursului inițiat prin anunțul din 14 noiembrie a fost girată din punct de vedere juridic de dna Șerbănescu Elena, care concomitent era Directorul Direcției Juridice în MAE, dar și ambasador al României în Tunisia, numită prin decret prezidențial. Întrebarea de bun-simț este: unde era dumneaei, în Centrala MAE sau la post la Ambasada României în Tunisia? Probabil că această întrebare va rămâne fără răspuns, întrucât mai sus-numita a decedat în ianuarie 2024, iar despre morți numai de bine!
Deși, potrivit procedurii de organizare a concursului, întreaga documentație trebuia să fie aprobată de către ministrul în funcție, aceasta nu conține semnătura ministrului, dar nici nu a putut fi indicată persoana care a semnat (a fost suficientă o simplă comparație a semnăturii după documentația de concurs cu semnătura oficială a Ministrului Aurescu existentă pe actele semnate la Comisia Europeană care angajau Statul Român).
Referitor la platforma de concurs pe care s-a efectuat procedura de înscriere și testul grilă, o platformă despre care ministrul în funcție de la acea vreme, dl. Aurescu, a spus că este gratuită și nu a implicat nici o cheltuială din bugetul MAE, în răspunsul dat prin adresa M1-2/1779/04.07.2022 președintelui CNS – Cartel Alfa, însă în realitate, la data de 30.12.2021, s-a plătit pentru aceasta suma de 1.785.000 lei, fără a exista nici o procedură de achiziție publică așa cum prevede legea. Mai mult, această platformă a avut disfuncționalități pe care atât eu, cât și alți candidați le-am sesizat.
La proba testului grilă, una dintre întrebări a fost în afara bibliografiei. Am contestat-o, mi-a fost admisă contestația și am obținut punctaj maxim.
Unul dintre subiectele la proba scrisă a fost în afara bibliografiei de concurs, care avea peste 1800 de pagini și care, în cazul meu, trebuiau parcurse în română, engleză și franceză pentru a putea susține această probă. Totodată, deși trebuiau să existe două loturi de subiecte cu baremurile de corectare aferente întocmite la momentul elaborării subiectelor, acestea nu au existat. Am contestat atât subiectul din afara bibliografiei (care era un comunicat al Comisiei Europene referitor la pandemia de Covid din 13 decembrie 2022, iar noi aveam bibliografia până la data de 14 noiembrie 2022), cât și lipsa baremului de corectare, dar mi-a fost respinsă contestația. Mai mult, analizând și etapa interviului, aceasta a fost lipsită de orice fel de criterii, fiind o analiză pur subiectivă a comisiei de concurs.
Deși aveam hotărâre definitivă a suspendării procedurilor de concurs, aceasta a fost respectată din 20 aprilie 2023 și până în 13 septembrie 2024, când s-au reluat fără nici un temei legal toate procedurile de concurs, cu nerespectarea unei hotărâri judecătorești.
Mai mult, în luna iulie 2024 s-a dat un nou ordin pentru modificarea regulamentului de concurs, la care, pe procedura transparenței decizionare, în perioada de consultare publică, am făcut punct de vedere și am arătat că este la fel ca și cel sancționat de către instanțele judecătorești (Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Suceava și ÎCCJ) și nu respectă hotărârile judecătorești care au rămas definitive.
Ba mai mult, începând cu luna septembrie 2024, au fost scoase la concurs peste 308 posturi pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular al României și care se derulează și în prezent.
II. În luna martie 2024 m-am înscris la procedura de selecție pentru funcția de consul general pentru două consulate: Valencia din Spania și Cernăuți din Ucraina, fiind unele dintre cele mai problematice și grele consulate, cu gestionarea unor mari comunități de români. Pentru etapa de selecție, am întocmit cele mai complexe proiecte de mandat prin care am încercat să acopăr toate problemele cu care se confruntă românii din cele două circumscripții consulare, inclusiv situația acestora din urmă, fiind în zonă de război. Însă mi-a fost respinsă din nou candidatura pe motive care nu au de-a face cu nici un text legal. Toată procedura de selecție s-a desfășurat după un memorandum semnat de prim-ministrul Florin Cîțu, în care prioritate au avut, bineînțeles, cei cu carnete de partid. Exemplele sunt mai mult decât elocvente:
- Viorel Ricard Badea – șef PNL Diaspora, numit Consul General al României în Dubai conform HG nr. 681/2023, fără a avea nici o activitate diplomatică anterioară, fără a fi membru în Corpul Diplomatic și Consular al României și fără a da un examen de admitere în CDC.
- Numirea în funcția de consul general al Consulatului General al României la Bilbao a unui doctor ginecolog care are experiență de manager la Spital de psihiatrie – fosta deputată PSD Bianca Gavriliță.
- Detașarea unui fost șef de la IPJ Constanța – demis ca urmare a scandalului cu accidentul de la 2 Mai – consul în Pakistan – chestorul Adrian Glugă.
Și exemplele ar putea continua.
Aici încă sunt abia la început la al doilea termen de judecată la Curtea de Apel Oradea, pentru anularea memorandumului și a procedurilor de selecție pentru cele două consulate pentru care am candidat.
Din păcate, acesta este Ministerul de Externe al României și aceștia sunt cei care ne reprezintă în lume, iar ce am arătat anterior este ceea ce am probat în fața instanțelor de judecată.” povestește avocata Emilia Negrea,
Aceasta s-a înscris la examenul de admitere în Corpul Diplomatic și Consular al României organizat de MAE în 14 noiembrie 2022. După publicarea anunțului pentru cele 15 posturi s-a publicat și Regulamentul de Concurs aprobat prin Ordinul MAE numărul 732/2021, bibliografia generală de concurs și bibliografia specială de concurs pentru profilul Afaceri Consulare.
Etapele de admitere s-au făcut la limita legalității până la etapa scrisă și la etapa interviului care nu respectă cerințele de legalitate și transparență așa cum ar fi de așteptat la un astfel de concurs de selectie a personalului din domeniul consular.
În data de 9 ianuarie s-a susținut testul grilă, care a avut un timp de derulare mult mai scurt decât alte concursuri similare ale MAE, respectiv 40 de minute pentru 45 de întrebări, după ce anterior respectiv în data de 6 ianuariei au existat anumite probleme cu platforma de concurs sesizate organizatorilor tot de către avocată. După susținerea testului grilă și după momentul afișări baremul de corectare, avocata a constatat că una dintre întrebări nu face parte din bibliografie, motiv pentru care a făcut o contestație care i-a fost admisă, deși obținuse cu mult peste punctajul de trecere la următoarea etapă.
Data probei scrisei a fost 6 februarie și a constat într-un examen cu prezență fizică. La momentul comunicării subiectelor li s-a comunicat și punctajul aferent fiecărui subiect dar baremul de corectare nu a fost comunicatcandidaților și nici afișat pe site-ul MAE la finalul probei așa cum ar fi fost normal și legal.
Proba scrisă a constat în 2 subiecte în limba română și două în limbile străine declarate le înscriere și avocata observat că unul dintre subiecte (respectiv subiectul IV) nu a făcut obiectul bibliografiei: mai exact aproximativ 1800 de pagini de tratate, doctrină, legislația internațională, comunitară și națională; subiectul dat fiind un extras dintr-un comunicat de presă a Consiliului Uniunii Europene din 13.12.2023 apărând la o lună după publicarea bibliografieipentru concurs.
Și de această dată, în termenul legal, aceasta a contestat punctajul acordat ca urmare a corectării lucrării scrise, a solicitat comunicarea baremului și a contestat faptul că subiectul IV nu a făcut parte din bibliografia de concurs, încălcându-se astfel prevederile articolului 20 alin.4 din Regulament. După afișarea rezultatelor finale contestatia i-a fost respinsă fără a primi un răspuns motivat la solicitare și fără comunicarea baremului de corectare. Acest barem de corectare a fost depus doar în urma solicitării avocatei aprobate de către instanța de judecată iar un alt fapt surprinzator a fost acela că baremul exista doar pentru lotul A de subiecte extras ,lotul B neavând barem de corectare ori era obligatoriu ca înainte de extragerea subiectelor de către persoanele desemnate în cadrul comisiei ambele loturi de subiecte trebuiau să fie însoțite de baremul de corectare aferent, ceea ce ce ridică alte suspiciuni asupra etapei scrise din cadrul concursului.
