Curtea de Apel Oradea a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept în ceea ce privește regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, sub aspectul revocării. Instanța supremă este chemată să stabilească dacă este vorba despre regimul prevăzut de Codul penal din 1969, în cazul în care pedeapsa principală aplicată pentru o infracţiune comisă anterior datei de 1 februarie 2014 a fost stabilită potrivit Codului penal actual, iar modalitatea de executare a pedepsei a fost dispusă potrivit Codului penal din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituţii autonome.
Sesizarea a fost formulată într-un dosar de furt de curent aflat pe rolul Curții de Apel Oradea și a fost înregistrat la ÎCCJ pe 29 octombrie 2021.
Conținutul sesizării:
”Dacă regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, sub aspectul revocării, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, ca urmare a aplicării art.15 alin. (2 ) din Legea nr.187/2012, în cazul în care pedeapsa principală aplicată pentru o infracţiune comisă anterior datei de 01.02.2014, a fost stabilită potrivit Codului penal actual, iar modalitatea de executare a pedepsei a fost dispusă potrivit Codului penal din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, în condiţiile în care prin decizia nr. 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale publicată în Monitorul Oficial al României nr.372/20.05.2014 s-a statuat că, dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.”
Textele de lege invocate:
– Art.15 alin. (2 ) din Legea nr.187/2012 – Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.
– Art. 5 din Codul penal – Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei:
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
Potrivit sesizării ÎCCJ, în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Oradea este vizat un inculpat care, în perioada septembrie 2014 – aprilie 2015, ar fi executat în locuințele a patru beneficiari instalații clandestine în scopul racordării directe la rețeaua de electricitate sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare. Pe fond, inculpatul a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 3900 de lei, sentință împotriva căreia Parchetul a declarat apel. Procurorii au cerut desființarea sentinței și, în rejudecare, să se dispună revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an de închisoare și adăugarea acesteia la pedeapsa rezultantă a amenzii penale aplicată în cauză.
În ședința din 18 octombrie 2021, Curtea de Apel Oradea, din oficiu, a pus în discuția părților și a procurorului sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care vizează revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. ”În speță, s-a reținut că problema de drept supusă dezbaterii a fundamentat soluția primei instanțe care, aplicând inculpatului (…) pedepsele principale ale amenzii penale potrivit noii legi pentru două infracțiuni comise anterior anului 2014, a considerat că nu se mai impunea revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an aplicată prin sentința penală nr. (…) a Judecătoriei (…)”, se arată în sesizarea ÎCCJ.
S-a reținut că anterior pronunțării deciziei 265/2014 a Curții Constituționale, o mare parte a instanțelor au interpretat și aplicat dispozițiile codurilor penale pe instituții autonome, ajungându-se la soluții care făceau trimitere la prevederile ambelor coduri penale.
După pronunțarea deciziei CCR mai sus menționate, această interpretare a aplicării principiului legii penale mai favorabile a devenit unitară, însă efectele hotărârilor pronunțate până la acea dată s-au produs potrivit dispozitivelor date. Dacă în privința efectelor care s-au produs până la acea dată nu sunt discuții, probleme apar atunci când se pun în discuție efectele continue ale hotărârilor judecătorești care se produc și în prezent.
DOCUMENT -Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile: