Galeria Rondă a Cercului Militar Național găzduiește până duminică, 11 august, expoziția de artă decorativă „Povestea de dincolo de mărgele”, care cuprinde lucrări semnate de medicul stomatolog Mariana Casian.
Expoziția reprezintă parada a zeci de mii de mărgelușe din sticlă, cu dimensiuni între 1 și 2 mm, fixate fiecare în parte prin lipire. Pentru fiecare lucrare s-au folosit între 10.000 și 100.000 de mărgele, în funcție de mărimea tabloului.
Mariana Casian lucrează de 25 de ani la aceste tablouri, pe care le-a expus în expoziții personale la Oradea, Cluj-Napoca, dar și în Debrețin, în Ungaria.
După ce a ieșit la pensie, un medic stomatolog din Oradea și-a descoperit o pasiune inedită: lucrează tablouri din mărgeluțe cu efect 3D. Lucrările realizate de Mariana Casian, la 81 de ani, necesită nu doar talent artistic, ci și o răbdare ieșită din comun, mărgeluțele de dimensiuni între 1 și 2 mm fiind lipite pe carton una câte una.Când s-a pensionat, Mariana Casian, fost medic stomatolog, s-a înscris împreună cu nepoata sa la niște cursuri susținute de o meșteră populară din Oradea, ca să învețe să confecționeze coliere. După ce a deprins tainele realizării colierelor din mărgele, și-a dorit să aplice ceea ce învățase și în altă activitate creativă. Așa i-a venit ideea de a realiza tablouri din mărgele, doar că inițiativa ei s-a dovedit prea curajoasă până și pentru meștera care îi fusese profesoară.Când s-a pensionat, Mariana Casian, fost medic stomatolog, s-a înscris împreună cu nepoata sa la niște cursuri susținute de o meșteră populară din Oradea, ca să învețe să confecționeze coliere. După ce a deprins tainele realizării colierelor din mărgele, și-a dorit să aplice ceea ce învățase și în altă activitate creativă. Așa i-a venit ideea de a realiza tablouri din mărgele, doar că inițiativa ei s-a dovedit prea curajoasă până și pentru meștera care îi fusese profesoară.Inițial, am început cu lucru de mână, goblenuri artistice și pictură în vârf de ac. În secolul XV, pictura în vârf de ac bătea pictura clasică, după cum spunea profesorul universitar Nicolae Florea. Cu asta am început. Apoi, am lucrat cu noduri celtice, am făcut o față de masă din 35.000 de noduri. Colegele mele îmi spuneau: «Scapă soțul tău o picătură de cafea pe fața de masă și s-a zis cu ea». Din cauza aceasta, am ținut toată viața fața de masă în dulap”, spune artista.În funcție de dimensiuni, pentru fiecare tablou, Mariana Casian folosește între 10.000 și 100.000 de mărgele de 1-2 mm, o muncă ce necesită extrem de multă răbdare
Mariana Casian este absolventă a Facultății de Stomatologie din Cluj-Napoca, promoţia 1967. Artista și-a găsit această pasiune, care i-a adus doar liniște și bucurie, după pensionare. Temele abordate în realizarea tablourilor sunt diverse, de la reproduceri după artişti celebri, portrete, flori, precum şi peisaje.
Expoziția „Povestea de dincolo de mărgele”, semnată de dr. Mariana Casian, este deschisă în Sala Rondă a Cercului Militar Național din București până duminică, 11 august, și poate fi vizitată zilnic, gratuit, în intervalul 11.00 – 19.00.
Fiica ofițerului Enătescu
Mariana Casian este fiica lui Virgil Enătescu, absolvent al Liceului Teoretic Craiova, promoția 1917, respectiv al Școlii de Ofițeri Activi Infanterie București în 1920, s-a remarcat atât în Primul Război Mondial, cât și în cel de al Doilea Război Mondial, prin actele sale de vitejie. A fost decorat prin dispoziția Maiestății Sale Regele Mihai I cu ordinul „Steaua României”, cu spade pentru „fapte de arme săvârșite în războiul contra Rusiei Sovietice”. Represaliile nu vor înceta să apară la scurt timp după instaurarea noii ordini politice, astfel că, în cadrul amplei campanii de epurare din cadrul Armatei Române, locotenent colonelul Virgil Enătescu a fost trecut în rezervă pe 16 mai 1946. În ziua de 2 ianuarie 1953 a fost arestat într-un lot de 27 de persoane, Virgil Enătescu fiind acuzat de „delict de omisiune a denunțării”. Mai exact, fostul colonel al Armatei Române a fost acuzat că a știut despre o organizație subversivă care urmărea răsturnarea regimului și să acapareze în mâinile lor posturile de conducere ale țării. A primit o condamnare de doi ani, care la recurs a fost redusă la un an și șase luni. După eliberare, Virgil Enătescu a avut dificultăți să se încadreze în câmpul muncii. Abia în martie 1956 s-a angajat ca desenator la Școala de Meserii Oradea, reușind cel mult să ocupe un post de administrator imobile, pensionându-se în iunie 1967. A avut doi copii, Virgil Enătescu, medic psihiatru în Satu Mare, membru al Academiei Române, și Mariana Casian, medic stomatolog în Oradea. De asemenea, fratele tatălui, colonelul Ioan Enătescu, după Dictatul de la Viena, în calitate de comandant al Garnizoanei Oradea, este cel care a predat cheia orașului reprezentanților Armatei Maghiare. La scurt timp, acesta a fost închis în una dintre clădirile din actualul campus al Universității din Oradea, dar, cu ajutorul ordonanței sale și legând cearșafuri, a reușit să coboare de la etaj și să evadeze, trecând în România. Ulterior, după instaurarea regimului comunist, colonelul Ioan Enătescu a fost și el arestat pentru trei luni.
