Uniunea Europeană este dată în judecată pentru obiectivele climatice „insuficiente” pe care le propune celor 27 de state membre până la sfârșitul acestui deceniu. Reclamanții, Climate Action Network (CAN) Europe și Global Legal Action Network (GLAN), susțin că țintele pentru sectoare precum agricultura, deșeurile, transportul și industria mică nu se bazează pe date științifice solide.
Procesul, inițiat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, contestă limitele anuale de emisii stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul privind partajarea eforturilor, care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și reprezintă 57% din totalul emisiilor UE.
Deși obiectivele au fost înăsprite anul trecut, ONG-urile consideră că aceste măsuri nu sunt suficient de ambițioase pentru a respecta Acordul de la Paris și drepturile fundamentale ale UE.
Ele susțin că Uniunea Europeană nu și-a evaluat corect contribuția echitabilă la limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, așa cum prevede Acordul de la Paris. Reclamanții contestă și evaluarea impactului regulamentului, argumentând că aceasta ar fi trebuit să ia în considerare efectele asupra drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la viață și protecția mediului.
Anul trecut, ONG-urile au cerut Comisiei Europene să revizuiască obiectivele pentru a include o reducere cu 40% a emisiilor, dar Comisia a respins cererea, susținând că impactul regulamentului a fost evaluat corespunzător. Potrivit lui Gerry Liston, avocat senior la GLAN, Comisia nu a contestat în apărare că obiectivele UE pentru 2030 nu se bazează pe cele mai bune date științifice. CAN Europe a încercat anterior să conteste obiectivele climatice ale UE, dar procesul nu a fost admis.
ONG-urile speră ca pledoaria lor să fie susținută de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a sancționat Elveția pentru lipsa măsurilor suficiente de reducere a emisiilor.
