Hotel Marshal Garden din București a fost gazda lansării Cartei Albe a IMM-urilor din România 2024. Evenimentul organizat de Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), marți, 16 iulie 2024, s-a bucurat de prezența a numeroase oficialități: primul ministru – Marcel Ciolacu, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene – Adrian Cîciu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Ștefan Radu Oprea, Mihai Diaconu – secretar de stat la Ministerul Finanțelor, Oscar Gal – subsecretar de stat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Moderatorul evenimentului a fost Sterică Fudulea, secretarul general al CNIPMMR.
„Lansarea ediției 22 a Cartei albe a IMM-urilor din România, cea mai profundă analiză a sectorului IMM-urilor din România. O analiză care prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri, în domeniul resurselor umane, inovare, cercetare, dezvoltare, internaționalizare, surse de finanțare, intenție de accesare a fondurilor nerambursabile. O analiză care este folosită în materialele și analizele prezentate și realizate de către Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, studii și cercetări internaționale, și nu în ultimul rând, în creionarea programelor de guvernare pentru mediul de afaceri”, a subliniat Sterică Fudulea în deschiderea conferinței.
Ediția din acest an este realizată în cadrul proiectului „IMM-România”, proiect finanțat de Uniunea Europeană.
Florin Jianu – președintele CNIPMMR, a prezentat date despre realizarea ediții a 22-a a Cartei Albe a IMM-urilor din România. Asta înseamnă: peste 19.000 de antreprenori chestionați, tradusă în 6 limbi de circulație internațională, 1.600 de modificări legislative, 330 de inițiative legislative și 3.900 de propuneri de politici publice.
Principalele dificultăți ale IMM-urilor din 2024 vs 2023 sunt: inflația (52,89%), concurența neloială (46,06%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (40,05%), scăderea cererii interne (33,10%), pregătirea și menținerea personalului (31,71%), incertitudinea evoluțiilor viitoare (29,86%), concurența produselor din import (29,51%) și întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (25,81%)”, a punctat Florin Jianu.
Potrivit acestuia, caracteristicile antreprenoriatului în 2024 comparativ cu 2023 sunt:
- Creșterea procentului femeilor antreprenori la 32,16%, comparativ cu 25,20% în 2023;
- Creșterea ponderii IMM-urilor care au alocat până la 20% fonduri pentru inovare din totalul investițiilor la 17,03% față de 11,29% în 2023;
- 64,51% dintre antreprenori intenționează să acceseze fonduri structurale, comparativ cu 54,28% în 2023;
- 49,95% dintre antreprenori estimează că evoluția situației economice a României va fi la fel de bună sau mai bună, față de 61,22% în 2023.
Președintele CNIMPPR a prezentat și evoluția principalelor nevoi de finanțare ale IMM-urilor.
Florin Jianu a expus și propunerilor mediului de afaceri.
„Un lucru pe care întreprinzătorii îl cer este acela de a integra toate structurile digitale ale statului într-o singură structură, și acesta să fie viitorul. Să avem un singur sistem informatic la care cu toții să aibă acces. Să asigurăm stabilitatea fiscală pentru următorii 10 ani este un lucru extrem de important”, a explicat președintele CNIPMMR.„Concluzia principală care se desprinde din această analiză laborioasă este că în ultimul an situația mediului de afaceri, situația IMM-urilor, pe ansamblu s-a îmbunătățit. Este clar că este un progres și ne bucură acest progres. Acest progres se datorează, în primul rând, întreprinzătorilor, dar el nu ar fi fost posibil fără implicarea Guvernului, a ministerelor de resort. E clar că în această perioadă au avut loc schimbări în bine, atât în ceea ce privește abordarea economiei, cât și dialogului cu patronatele. Vreau însă să precizez să nu se înțeleagă că situația IMM-urilor este roză. Dimpotrivă, mai sunt încă multe lucruri de făcut”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.
